Un avocat craiovean a dezvăluit în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV, că în primii opt ani de la contractarea unui credit, 70% din rata achitată băncii reprezintă doar dobânda și numai 30% din suma care se achită reprezintă creditul propriu-zis. Așa se ajunge la situații în care în șapte-opt ani de plată a ratelor către bancă, lună de lună, împrumutatul să fi achitat doar circa 10% din credit.
Mulți debitori către bănci se trezesc după mai mulți ani în care au plătit rate că, de fapt, au achitat doar 10% din creditul principal. În primii ani după contractarea unui credit bancar, debitorii achită dobânda băncii, în principal, în proporție covârșitoare din valoarea unei rate lunare pe care o plătește un debitor. Așa se pot trezi oamenii că, după ce au plătit lună de lună timp de șapte-opt ani ratele la credite, valoarea soldului rămas de achitat către bancă să fie aproape la fel de mare ca în momentul contractării creditului. De ce se întâmplă acest lucru a explicat avocatul craiovean Carmen Popa, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“ de la Alege TV. „În toate contractele și graficele de rambursare a creditelor, comparativ cu extrasele de cont pe care le-am analizat eu, pe primii opt ani de la contractarea creditului se încasează cam 60% – 70% din dobândă, iar soldul creditului scade cu aproximativ 10%. Practic, în prima perioadă a creditului, banca încasează veniturile din acordarea creditului respectiv, iar soldul rămâne în continuare mare și producător de dobânzi. Este cam același program pe care l-au utilizat toate băncile. Este un algoritm de împărțire a datoriei pe 20 de ani, pe care ei nu l-au explicat atunci și nici oamenii nu s-au uitat cu atenție și nu au studiat acel grafic de rambursare eșalonat pe 20 de ani, ca să vadă că, de fapt, datoria lor se diminuează considerabil doar în ultimii cinci ani ai perioadei de creditare“, a precizat avocatul Carmen Popa, președintele filialei doljene a Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România.
Aceasta a spus că vina pentru acest lucru, adică pentru faptul că banca încasează mai întâi dobânda și apoi creditul principal, ar aparține atât reprezentanților băncii, care poate că nu au explicat așa cum trebuie modul de încasare a banilor și de stingere a datoriei la momentul contractării creditului, cât și debitorilor, a consumatorilor care au semnat contractul la vremea respectivă, fără să citească exact ce semnează. În cazul în care o persoană nu a citit în contract pasajul care se referă la faptul că instituția de credit va încasa de la debitor mai întâi dobânda în primii ani și apoi datoria principală, atunci consecințele acestui fapt sunt greu tolerate de acei consumatori, în momentul în care se trezesc că, deși au achitat circa 30-40% din valoarea totală a creditului, ei au plătit mai mult din dobândă și doar circa 10% din datoria principală către bancă.
Băncile vând creanțele la 10% din valoare către firme de recuperare
Avocatul Carmen Popa a precizat că, dintr-o cercetare empirică, statistică, a constatat că băncile vând creanțele pe care le au de recuperat de la debitori către diverse firme de recuperare de creanțe cu mult sub valoarea lor nominală. „Băncile vând creanțele la valoarea de 10% din valoarea nominală către firmele acestea care se ocupă de cumpărarea de creanțe și după aceea recuperează acele firme banii de la debitori“, a spus avocatul menționat, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“.
Calculul statistic privind valoarea la care se vând creanțele de către bănci către firmele de recuperare a apărut în contextul în care se pregătește un proiect de lege, care a fost deja aprobat de Senat și se află la Camera Deputaților, care este for decizional. Acel proiect de lege este pentru darea în plată a unui imobil către creditor, iar acesta să nu mai aibă altă pretenție de la debitor pentru achitarea diferenței de credit. Cu alte cuvinte, o persoană care nu mai poate să își plătească ratele la bancă să restituie casa băncii de la care a contractat împrumutul, iar instituția de credit să șteargă cu buretele restul creditului. Momentan, acesta este doar un proiect de act normativ. Avocatul Carmen Popa spune că, în condițiile în care banca și-a încasat deja 30-40% din valoarea totală a creditului în cei șapte-opt ani de la contractare, dar își vinde creanțele la 10% din valoarea lor reală către firme de recupereare, atunci „de ce nu ar face băncile această concesie în favoarea debitorului?“. În acest sens, s-a propus ca la inițiativa debitorului, acesta să dea casa băncii și să scape de diferența de credit care ar mai rămâne de achitat. Avocatul Carmen Popa spune că, în acest fel, „riscul crizei s-ar împărți în mod egal între bancă și debitor“.
În lipsa unui astfel de act normativ, potrivit legislației actuale, o bancă poate executa silit un datornic, îi ia casa ipotecată, iar dacă valoarea imobilului nu acoperă contravaloarea împrumutului contractat de persoana respectivă, atunci aceasta rămâne în continuare datornică băncii, până când achită întreaga sumă datorată instituției de credit.
