Comisia Europeană (CE) a redus semnificativ prognoza privind evoluţia PIB-ului României în acest an, ca urmare a încetinirii creşterii în cel de-al doilea trimestru, anticipând un avans anual de 2%, faţă de o creştere de 2,8% estimată în iunie, potrivit prognozei economice de toamnă.
În prognoza de primăvară, Comisia anticipa o creştere economică de 2,5% pentru acest an.
Estimările Comisiei sunt mai pesimiste decât cele ale Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale. Proiecţia FMI indică un avans economic în acest an de 2,4%, în timp ce Banca Mondială estimează o creştere de 2,7%.
„Ritmul creşterii economice s-a redus de la 3,5% în 2013 la 2,4% în prima jumătate a anului, în principal ca urmare a încetinirii puternice din al doilea trimestru, de 1,2% raportat la aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost sprijinită de consumul privat şi exporturile nete, în timp ce investiţiile au continuat să contribuie negativ la creşterea PIB. Ca urmare, avansul economic pentru 2014 este estimat la 2%“, se arată în raportul Comisiei publicat luni.
Şi prognoza pentru 2015 a fost revizuită în scădere, Comisia estimând un avans economic de 2,4% pentru anul viitor, faţă de proiecţia de 2,6% prezentată în raportul din primăvară.
Comisia notează că îmbunătăţirea încrederii consumatorilor şi creşterea veniturilor populaţiei vor sta la baza creşterii consumului în cea de a doua jumătate a acestui an. De asemenea, investiţiile sunt estimate să revină pe un trend pozitiv atât în sectorul privat, cât şi în cel public.
Raportul menţionează că rata inflaţiei a revenit pe creştere uşoară în ultimele luni, după ce în iunie a scăzut la un minim record de 0,66% (indicele armonizat al preţurilor de consum a fost de 0,9%), în principal ca urmare a şocurilor asupra factorilor de ofertă generate de reducerea TVA la pâine, aprecierea leului şi inflaţiei scăzute din zona euro.
„Inflaţia medie anuală este estimată la 1,5% în 2014, în scădere faţă de proiecţia din primăvară (de 2,5% – n.r.), pe fondul unui an agricol bun, al întârzierilor din programul de liberalizare al preţurilor la gazele naturale, al scăderii preţurilor pe piaţa internaţională a energiei şi a aşteptărilor inflaţioniste în scădere“, potrivit raportului.
Economia, sprijinită de consumul privat
Pentru 2015 şi 2016, Comisia anticipează o inflaţie medie anuală de 2,1%, respectiv 2,7%, ca urmare a revenirii cererii interne, a efectelor de bază generate de preţurile mici la alimente din acest an şi a continuării procesului de convergenţă a preţurilor de pe piaţa locală cu cele din UE.
Economia locală va fi sprijinită anul viitor de consumul privat, care îşi va continua expansiunea, pe fondul avansului salariilor, al inflaţiei scăzute şi al dobânzilor bancare în scădere, potrivit raportului.
De asemenea, creditarea este estimată să îşi revină uşor în 2015, după doi ani de scădere, ca urmare a creşterii numărului de împrumuturi în monedă locală, a înlesnirii condiţiilor de creditare şi a încetinirii procesului de dezintermediere bancară.
Contribuţia pozitivă a exporturilor este estimată să scadă în a doua jumătate a anului 2014 şi să devină negativă în 2015-2016, din cauza creşterii importurilor într-un ritm mai alert faţă de exporturi, se arată în raportul Comisiei, care notează că exporturile îşi vor continua avansul, în ciuda slabei activităţi din zona euro.
„Îmbunătăţirea încrederii investitorilor în economie, alături de introducerea, în iulie 2014, a unei scutiri pe profitul reinvestit şi de reducerea, începând cu 1 octombrie, a contribuţiei pentru asigurările sociale, sunt aşteptate să genereze resurse suplimentare pentru creşterea investiţiilor companiilor“, potrivit raportului.
Printre factorii care pot influenţa negativ economia României în 2015 se numără accelerarea peste aşteptări a procesului de dezintermediere, atât din partea gospodăriilor, cât şi a instituţiilor financiare, precum şi escaladarea tensiunilor geopolitice din regiune, care ar putea afecta încrederea investitorilor.
De cealaltă parte, Comisia menţionează efectul pozitiv creat de creşterea investiţiilor, pe fondul unei mai bune absorbţii a fondurilor UE, şi de avansul cererii interne ca urmare a unor potenţiale derapaje fiscale generate de alegerile prezidenţiale din acest an.
Pentru 2016, Comisia anticipează o creştere economică în România de 2,8%.
