Scoțianul care cultivă 3.000 de hectare de teren în zona comunei Moțăței a lansat o ipoteză inedită. El spune că, dacă nu ar exista subvențiile de la UE, investiția sa în agricultură ar merge mult mai bine. Acesta susține că toate costurile afacerii se măresc atunci când crește subvenția, astfel că, în condițiile în care și prețurile de vânzare a produselor agricole scad, rezultatele financiare ale producătorilor agricoli se diminuează.
Graham Bryce provine dintr-o familie de fermieri din Scoția și este asociat, alături de trei cetățeni nemți, la Rodesco Agriculture, care activează în Moțăței. Scoțianul împreună cu soția sa, Luciana, și cu fratele acesteia, Teodor Mardale, au participat la emisiunea Economia Sudului, de la alege TV. Ei au povestit că în ultimii ani s-au întâmplat lucruri importante în agricultura românească și că în această zonă a țării este concurență între întreprinzătorii din agricultură, concurență care are drept consecință, printre altele, și creșterea arendei ce se plătește proprietarilor de terenuri din Dolj.
În Scoția nu există problemele care sunt în România în ceea ce privește arenda, fărâmițarea terenurilor sau schimbarea proprietarului sau a arendașului „peste noapte“. „Acolo, contractele de arendă sunt pentru 10-20 de ani. Un singur contract de arendă este pe sute de hectare“ , a explicat scoțianul.
Nu mai există palmă de pământ nelucrată
Din 2001, de când a venit el în România, și până acum, a constatat că s-au schimbat multe lucruri în agricultură, cel mai important fiind acela că se lucrează orice suprafață agricolă din zona în care ei au ferma. Fermierul consideră că piața agricolă din România s-a schimbat în bine, după ce țara noastră a intrat în Uniunea Europeană (UE) în 2007 și tot atunci au venit mulți investori străini în agricultura românească. „Intrarea României în UE a fost un motiv de încredere pentru investitorii străini (…) Înainte nu prea se lucra terenul agricol. Acum, 99,99% din suprafața de pământ este lucrată, iar pe alocuri, chiar 100%“, a precizat Bryce, care achiziționează terenuri în zona Moțăței la un preț cuprins între 2.500-3.500 de euro pe hectar, în funcție de locul unde este amplasat terenul și de actele care trebuie întocmite.
În prezent, Legea 17/2014 clarifică problemele pe piața terenurilor agricole, în sensul că și proprietarul terenului are de câștigat, dar și arendașul, pentru că acum lucrurile se fac mult mai transparent, iar cel care lucrează terenul este înștiințat de intenția proprietarului de a-l vinde. „Înainte ne trezeam că vindea cineva terenul în timp ce noi îl aveam în arendă și îl lucram, iar noi nici măcar nu știam că a vândut“, a precizat Bryce. Noua lege obligă proprietarul să anunțe întâi vecinii săi, arendașul și pe alții care au drept de preemțiune asupra terenului, în ordinea stabilită de actul normativ amintit.
Dacă subvențiile pe suprafață nu ar exista, le-ar fi mai bine
Cei trei, alături de cumnatul lor, olandezul Yves Schretlen (căsătorit cu sora Lucianei și a lui Teodor), au înființat firma V.INC SRL, care se ocupă cu viticultura. Au înființat o podgorie la Drănic pe 18,4 hectare, despre care ați citit recent în paginile Gazetei de Sud, și au investit într-o cramă la Moțăței.
Reprezentanții Rodesco Agriculture și ai V.INC SRL spun că intenționează să mai înființeze șapte hectare de viță-de-vie din soiuri nobile, dar nu vor mai beneficia de subvenția de la UE pentru reconversie. „Din nefericire, au pus o sumă minimă, care trebuie să fie cheltuită pe hectar. Este o sumă mult mai mare decât în realitate. Nu putem ajunge la ea. Trebuie să cheltuim peste 17.000 de euro pe hectar, fără TVA, pentru a beneficia de subvenție, ori noi nu avem cum să facem asta, din moment ce reușim să înființăm un hectar cu 14.500 de euro sau chiar mai puțin. Noi, ca și investitori, când negociem prețurile la care achiziționăm le negociem în jos, la un preț cât mai mic și nu la unul mai mare. Sunt banii noștri… Așa că am renunțat la subvenție“, a spus Luciana Bryce.
Graham Bryce a lansat o idee inedită în ceea ce privește plata subvențiilor agricole pe suprafață de la UE: dacă acestea nu ar exista, atunci fermierilor le-ar fi mai bine, pentru că ar putea să-și țină costurile sub control. El spune că de câte ori cresc subvențiile pe suprafață, se măresc și prețurile la toate „inputurile“ din fermă, adică la sămânță, la tratamente și chiar și la arendă. Cum între timp crește și prețul motorinei, fermierul își ține cu dificultate costurile sub control. Aceste aspecte sunt coroborate cu faptul că prețul de vânzare al produselor agricole scade ori de câte ori într-un an se face producție mare.
Antreprenorii din agricultură au spus că ar fi fost mult mai bine să existe subvenție pe produs și nu pe suprafață. „În felul acesta, cu subvenție pe produs, ar mai ieși la iveală și din evaziunea fiscală, pentru că toată lumea ar fi interesată să-și facă producția cunoscută, pentru a lua subvenția“, a precizat Luciana Bryce.
Întreprinzătorii susțin că, în zona în care ei au ferma la Moțăței, există fermieri care își desfășoară activitatea ca persoane fizice și nu plătesc la stat nimic din ceea ce câștigă. Cei de la Rodesco Agriculture spun că astfel de practici reprezintă, de fapt, „concurență neloială pentru cei care lucrează corect și plătesc taxe la stat“, iar respectivii nici măcar nu sunt controlați de autorități.
Ce-i nemulțumește în România? Birocrația
Luciana Bryce se ocupă de contabilitatea firmei. Ea a spus că partea cea mai dificilă în afacerea din agricultură este birocrația: foarte multe documente, de fapt o întreagă hârțogărie.
Din 2012, impozitul pe arenda ce se plătea proprietarilor de terenuri se putea reține de către cel care lucra terenul. De anul acesta, arendașul are obligația ca, pe lângă impozitul pe arendă de 16%, să le rețină țăranilor și contribuția la asigurările de sănătate, de 5,5%. Acest stopaj la sursă este greu de înțeles de proprietarii de terenuri, întrucât nu toți cunosc prevederile legii și cred că banii lor rămân la arendaș, când, în realitate, acesta din urmă îi plătește la stat. „Mulți ne acuză că le oprim noi banii. Am primit și scrisori în care ne întreabă dacă le-am oprit banii legal. Este foarte greu să le explici oamenilor cum stau lucrurile cu impozitele și taxele“.
„Niciodată statul nu ne-a restituit TVA-ul la timp“
Deși Rodesco Agriculture își plătește la timp toate dările, statul nu a restituit nicicând la termen taxa pe valoarea adăugată către firmă. Potrivit legislației privind „taxarea inversă“ în agricultură, utilizatorul final al produselor pentru agricultură (adică fermierul) cere TVA-ul de la stat, iar Fiscul trebuie să i-l restituie în termen de 45 de zile. „Noi cerem frecvent restituirea TVA și ni se fac controale periodice de la ANAF. Deși ar trebui să ne dea banii în 45 de zile, niciodată statul nu ne-a restituit TVA-ul la timp“, a precizat Luciana Bryce. Soția investitorului scoțian a mai spus că a cerut și dobândă de la stat pentru perioada respectivă în care nu s-a restituit TVA-ul firmei și i s-a răspuns în șapte pagini că nu se poate și că nu are dreptate.
Emisiunea Economia Sudului poate fi urmărită integral pe internet, pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro sau pe site-ul televiziunii alege tv, www.alege.tv.
Scoțianul mărește arenda de anul viitor
Creșterea subvențiilor și „bătălia“ străinilor pentru pământ agricol aduce mai mulți bani sau produse agricole și pentru proprietarii de terenuri din zona Doljului. Dacă anul acesta Rodesco Agriculture le-a plătit proprietarilor terenurilor pe care le are în arendă 750-800 de kilograme de grâu la hectar, de la anul, cantitatea de grâu va crește. Graham Bryce a precizat, în cadrul emisiunii Economia Sudului, că le va da oamenilor drept arendă peste 900 de kilograme la hectar, încă nu a stabilit cantitatea exactă. El face acest lucru pentru ca arendatorii să fie mulțumiți. „Este concurență pe piață. Se aude că în alte locuri se plătește mai mult“.
