http://www.youtube.com/watch?v=C5IlWz2KT6A
Rata oficială a şomajului în Dolj este 9,12%, aproape dublă faţă de media la nivel naţional. Raportul dintre populaţia ocupată şi cea fără locuri de muncă este însă mult mai mare. Au autorităţile soluţii? Urmărind emisiunea „Audienţă Generală“ de la alege tv, puteţi afla ce trebuie să faceţi pentru a beneficia de cursuri gratuite sau cum vă puteţi angaja în UE. Locurile de muncă vacante pot fi vizualizate din faţa computerului.
Rata şomajului înregistrată în judeţul Dolj la sfârşitul lunii aprilie 2014 a fost de 9,12%, corespunzătoare unui număr de 26.800 de persoane. Din numărul total aflat în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), doar 5.100 sunt şomeri care primesc indemnizaţie, restul de 21.700 fiind neindemnizaţi. În această perioadă, 1-2% din rata şomajului este influenţată de activităţile sezoniere. La nivel naţional, rata şomajului raportată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este de 5,56%. De ce şomajul în Dolj este dublu faţă de media naţională? Ce drepturi au şomerii? Cum sunt ajutaţi de stat să îşi găsească un loc de muncă? Cum îşi pot găsi joburi în ţările UE? La aceste întrebări am încercat să răspundem în cadrul emisiunii „Audienţă Generală“ de la alege tv, la care invitaţi au fost Alina Ghercioiu – purtătorul de cuvânt al AJOFM Dolj, Simona Palcu – consilier superior Eures, Andreea Niţă – preşedintă la Acces Oltenia şi Dan Cherciu – consilier municipal. Emisiunea poate fi urmărită integral pe site-ul GdS, la adresa www.gds.ro.
440.000 de joburi disponibile în UE
Situaţia ratei duble a şomajului a fost explicată de Alina Ghercioiu, purtătorul de cuvânt al AJOFM Dolj. „Numărul de locuri de muncă comunicat de angajatori este mic, în comparaţie cu numărul de şomeri. Rata şomajului înregistrată se calculează raportând numărul şomerilor aflaţi în evidenţe la AJOFM la populaţia activă comunicată de Statistică. Şomerii neindemnizaţi se înregistrează în evidenţa AJOFM pe baza unei cereri, care trebuie să fie reînnoită la fiecare şase luni. Dacă acest lucru nu se întâmplă, ei vor ieşi din baza noastră de date. Indemnizaţia de şomaj se acordă diferit, atât în ceea ce priveşte cuantumul, cât şi în funcţie de stagiul de cotizare. Când nu mai primesc nici un ban, este important totuşi ca şomerii să rămână în baza noastră de date, pentru că beneficiază de servicii oferite gratuit de către AJOFM: informare, consiliere profesională, programe de formare profesională“, a explicat Alina Ghercioiu. Una dintre variantele alternative de formare profesională este Acces Oltenia. Preşedintele asociaţiei, Andreea Niţă, a subliniat că numărul mic de funcţionari de la AJOFM face ca serviciile să nu fie calitative: „Vorbim de un număr mare de şomeri şi un număr mic de funcţionari. Timpul alocat consilierii şi orientării profesionale este insuficient. Timpul optim de consiliere pentru o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă este de patru ore“. Asociaţia pe care Andreea Niţă o conduce oferă cursuri nu numai şomerilor, ci şi celor care vor să-şi dezvolte aria de competenţe, însă cu plată. Şomerii, şi nu numai, îşi pot găsi de muncă în statele UE, cererea fiind foarte mare în unele domenii, a explicat Simona Palcu, consilier Eures – serviciul european de ocupare a forţei de muncă. „Eures este un serviciu european de ocupare la nivelul UE. Avem un portal european, care poate fi accesat la adresa www.eures.europa.eu, dar şi un site naţional www.eures.anofm.ro. Pot fi vizualizate toate locurile disponibile anunţate prin serviciile publice de ocupare ale ţărilor din UE. Ieri erau 440.000 de locuri de muncă anunţate. Sunt foarte multe locuri de muncă disponibile pentru persoanele cu studii superioare. O dată cu ridicarea restricţiilor de la 1 ianuarie 2014, solicitarea de medici, ingineri, asistenţi medicali este foarte mare. Au posibilitatea să apeleze la Eures şi persoanele care au un serviciu în ţară şi doresc să aplice pentru un job în UE“, a spus Simona Palcu.
Birocraţia care distruge ideile bune
Invitaţii emisiunii s-au întrebat dacă rata oficială a şomajului reprezintă raportul real dintre populaţia ocupată şi cea fără loc de muncă. „Este adevărat că cifrele care ar avea mai multă relevanţă, după părerea mea, ar fi acelea care ar calcula un raport ţinând cont de persoanele care nu se află în câmpul muncii, nu au înregistrat un contract de muncă, raportate la populaţia activă. Acel indice cu certitudine ar fi un instrument mult mai util în pregătirea unor politici, strategii, fie locale, fie naţionale în a reduce rata şomajului. Până la urmă, eu mi-aş dori cât mai puţine bariere birocratice în faţa şomerilor sau a celor care nu au un loc de muncă, încât această înregistrare periodică la şase luni să fie uşor de făcut, să se evite cozile, să se evite cererea foarte mare de adeverinţe“, a afirmat consilierul municipal Dan Cherciu. Proprietar de firmă, acesta spune că a avut şi două experienţe neplăcute cu birocraţia şi modul de aplicare a legilor. „Se ajunsese la o aberaţie în care voiam să-mi angajez pe cineva, găsisem şi trebuia cumva să îndeplinesc o formalitate birocratică, în care el trebuia să meargă să se înregistreze acolo, eu trebuia să declar locul, să iau repartizare. Ajunsesem în situaţia în care nu numai că nu primeam un serviciu din partea unui organism de stat, ba din contră, mi se ridicau obstacole birocratice“, a subliniat Cherciu. A doua experienţă neplăcută se referă la angajarea de absolvenţi, pentru care statul acorda angajatorilor o subvenţie. „Eu am aplicat la această facilitate oferită de lege şi până la urmă totul s-a dovedit un coşmar, în sensul că legea se pare că are norme de aplicare care distrug obiectivele. Dacă angajezi tineri, primeşti o parte din salariu. Mie mi s-a spus că s-a terminat bugetul. Am fost în situaţia în care n-am avut altă soluţie decât să dau în judecată AJOFM-ul. Evident că am şi câştigat, legea era de partea mea, dar a durat aproape doi ani până când să primesc banii“, a mai spus consilierul. Acesta a afirmat că este nevoie de o strategie unitară pentru combaterea şomajului: „S-ar putea face lucruri multe pe baza unei strategii locale şi naţionale. Lucrurile s-ar putea îmbunătăţi“.
