http://www.youtube.com/watch?v=LKC8v5IXN44
În emisiunea „Economia Sudului“ s-a discutat despre modul în care s-a ajuns la pierderea locurilor de muncă ale unor salariaţi care nu-şi primiseră salariile de luni bune, cum evită companiile disponibilizările colective, pentru a nu plăti salarii compensatorii şi cum apar blocajele financiare atunci când o firmă rigidă alege să aibă doar contracte cu statul.
Cum este posibil să ajungă firme din Dolj să aibă restanţe salariale către sute de angajaţi, timp de patru-cinci luni sau chiar un an? Cum au ajuns să acumuleze astfel de datorii firme care activează în domenii de activitate destul de „bănoase“? Din ce trăiesc acei angajaţi care merg la serviciu zi de zi, fără să-şi fi încasat salariul timp de mai bine de patru luni? Ce probleme întâmpină acele firme care ajung să întârzie atât de mult plata salariilor?
Răspunsul la aceste întrebări şi la multe altele îl aflaţi din emisiunea „Economia Sudului“, la care i-am avut ca invitaţi pe Cătălin Mohora, inspector-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj şi pe Mihai Negru, lider sindical al TCIF Craiova.
În ultima perioadă, tot mai mulţi angajaţi de la firme mari au acuzat faptul că nu au primit salariile pe câteva luni în urmă, cum ar fi cazul TCIF Craiova sau TMUCB Bucureşti (punct de lucru din Craiova), iar alţii nu şi-au primit banii de mai bine de un an, cum este cazul TMD Filiaşi – societate aflată în insolvenţă.
Paradoxul firmelor: au comenzi, dar nu-şi încasează banii de la clienţi
Cele mai expuse riscului de a nu-şi încasa banii la timp de la clienţi şi de a nu-şi permite să plătească salariaţii pentru munca prestată sunt firmele care au contracte cu statul, în special cu primării. O astfel de entitate care a intrat într-un blocaj şi nu-şi poate plăti toţi angajaţii este şi TCIF Craiova. „Avem şi acum lucrări executate, finalizate, dar pentru care nu s-au plătit banii (…) Sunt bani neîncasaţi pe septembrie (jumătate din salariu), pe noiembrie 2013, că pe decembrie s-au dat ceva bani. Mai mult, în construcţii nu poţi opri lucrările când vrei şi cum vrei, că se pot deprecia acele lucrări. Firma a fost obligată să ia credite din bancă, cu dobânzi şi alte costuri, ca să termine lucrările angajate. La ora actuală, clientul principal şi aproape unic este, întradevăr, statul“, a spus liderul de sindicat de la TCIF Craiova, Mihai Negru, care a enumerat şi câteva primării care au debite restante către firma de construcţii. Circa 60-70 de salariaţi de la firma în cauză mai au de încasat salarii restante din septembrie.
Cum sunt evitate plăţile compensatorii din partea firmei
Anul trecut, din cauza întârzierilor salariilor, circa 30 de angajaţi au fost trimişi de respectiva firmă în şomaj. „Am respectat prevederile legale, am ocolit o concediere colectivă şi care presupunea o cheltuială deosebit de dură pentru firmă: plăţi compensatorii din partea firmei. Aşa că oamenii au fost trimişi în şomaj etapizat“, a dezvăluit liderul sindical, Negru, care a afirmat că şi luna trecută angajaţii s-au revoltat şi au mers peste conducere să îşi ceară drepturile salariale. Directorul societăţii, Decebal Rădulescu, a explicat pentru GdS, încă de anul trecut, că firma a intrat în respectivul blocaj financiar din cauză că nu şi-a încasat contravaloarea lucrărilor prestate de la primăriile pentru care a executat diverse lucrări (de la lucrări de alimentare cu apă, la cele de canalizare etc.).
Firme mici, cu angajaţi puţini, nu plătesc salariile la timp
Inspectorul-şef al ITM Dolj a precizat că a crescut numărul sesizărilor legate de neplata salariilor către angajaţi. „Numărul sesizărilor care scot în evidenţă neplata drepturilor salariale este mai mare în 2013 decât în 2009-2011. Totodată, a scăzut munca «la negru» (…) Majoritatea firmelor la care se întâmplă acest lucru sunt firme mici, care au între 5 şi 20 de salariaţi. Al doilea aspect este acela că sunt foarte puţine firme mari la care apar probleme salariale. În 80-90% dintre cazuri sunt firme mici de la care provin sesizările de neplată a salariilor, dar şi acestea vin de la câte un angajat, de regulă cel care pleacă“, a spus Mohora.
Firmele din construcţii disponibilizează iarna şi reangajează primăvara
Legat de pierderea locurilor de muncă, acolo unde angajatorii nu şi-au plătit salariile integrale oamenilor, inspectorul-şef al ITM Dolj a precizat că multe firme din domeniul construcţiilor disponibilizează personal iarna, în perioada în care nu mai sunt lucrări de executat, iar oamenii disponibilizaţi sunt chemaţi din şomaj primăvara, când încep lucrările.
Mohora a enumerat şi câteva „tertipuri“ pe care le fac firmele care nu au probleme financiare, dar care îşi nedreptăţesc angajaţii, prin aşa-numita muncă „la gri“.
Mai multe detalii despre „şmecheriile“ pe care le fac angajatorii doar pentru a nu plăti drepturile salariale ce se cuvin angajaţilor puteţi afla urmărind emisiunea „Economia Sudului“, pe site-ul www.gds.ro.
Ce pot face salariaţii nedreptăţiţi de angajator?
În cazul în care există firme cu probleme financiare care nu-şi plătesc salariaţii, ITM nu ar rezolva problema nici măcar dacă i-ar amenda pe antreprenori. „Dacă i-am amenda, atunci ce am rezolva?“, a spus Cătălin Mohora. El a menţionat că doar în instanţă se pot adresa persoanele cărora nu le sunt plătite salariile la timp şi, în majoritatea cazurilor, oamenii câştigă procesele pe tema drepturilor salariale.
