14.5 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCum a ajuns să coste 2.000 de euro un hectar de pământ

Cum a ajuns să coste 2.000 de euro un hectar de pământ

În multe zone din Dolj, preţurile oferite de investitori pentru hectarul de teren s-au dublat în ultimii doi ani, dar ţăranii nu prea mai vând. Cei care sunt dispuşi să cumpere astfel de suprafeţe arabile pot să încaseze şi subvenţia pe suprafaţă.

Ţăranii doljeni nu-şi mai vând pământurile oricum şi la orice preţ, ci îl păstrează ca pe bunul cel mai de preţ primit din moşi-strămoşi. Diminuarea ofertei şi creşterea cererii pentru suprafeţele agricole a făcut ca în Dolj preţurile terenurilor extravilane să se dubleze în numai doi ani. Evaluatorii atestaţi de Autoritatea Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR) spun că s-a ajuns de la un preţ mediu de 1.000 de euro pe hectar, la 2.000 de euro pe hectar, într-un interval relativ scurt, dar sunt zone din judeţ unde se caută teren şi la preţuri mai mari de 2.000 de euro, aceasta fiind o medie, aşa cum a mai scris GdS.
Cei care cumpără fac o investiţie pe termen lung, unii încasează şi subvenţia pe suprafaţă de la Uniunea Europeană, venită prin APIA, plătesc un impozit modic, pentru că acesta este destul de mic în satele româneşti şi vor avea câştiguri şi din producţie, dacă vremea ţine cu agricultorii şi plouă suficient cât să se facă recoltele.
Chiar guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, spunea recent că cea mai bună investiţie a momentului este în agricultură şi că el personal ar investi în acest domeniu, ceea ce denotă importanţa pământului agricol, din punct de vedere investiţional.

Noi vrem pământ!…

Parafrazându-l pe George Coşbuc, din celebra poezie „Noi vrem pământ“, putem spune că din creşterea preţurilor terenurilor agricole au de câştigat fermierii care cultivă suprafeţe mari şi se extind devenind din arendaşi chiar proprietari de terenuri. Cei care pierd şi vor pierde de acum încolo din continua scumpire a suprafeţelor agricole sunt oamenii simpli, ţăranii care vor să-şi cumpere un hectar-două pentru a-şi asigura traiul. Dacă nu au moştenit pământ de la părinţi, ei nu se mai pot „atinge“ de câteva pogoane (jumătate dintr-un hectar de teren), din cauza preţului exorbitant. Un tânăr care s-a însurat şi vrea să se apuce de agricultură nu îşi permite să dea 2.000-2.500 de euro pe un hectar de teren.

„Pământul este cel mai bun capital“

Prin comunele Doljului, fermierii caută terenuri comasate, iar preţurile oferite de aceştia au urcat vertiginos. Ei sunt cei mai câştigaţi din tranzacţiile cu terenuri, pentru că fac o investiţie de viitor.
„Se caută teren agricol, dar nu prea mai este de vânzare. Înspre Băileşti se oferă şi 10.000-12.000 de lei (2.500-2.700 de euro) pe hectar, iar în comunele limitrofe se caută cu 8.000-9.000 de lei pe hectar. CumpărătorIi sunt, de regulă, fermierii din zonă, care vor să-şi consolideze dimensiunile fermelor. Pământul este cel mai bun capital! Este cea mai bună investiţie, pentru că nu-şi pierde valoarea. Chiar dacă într-un an nu se face producţia, proprietarul de teren tot are de câştigat mult mai mult decât dacă ar pune banii respectivi la bancă“, a declarat, pentru GdS, primarul comunei Cioroiaşi, Virgil Dascălu. Pe 2014, impozitul pe un hectar de teren extravilan în comuna Cioroiaşi este de 51 de lei pe hectar pe an, adică o nimica toată, pentru un fermier.

„Proprietarii de teren încasează şi subvenţia“

Valoarea căpătată în ultimii doi ani de terenurile agricole a făcut ca, în unele comune, să se lucreze orice palmă de pământ, astfel încât să nu mai rămână pÂrloagă, ca în alţi ani. Primarul comunei Podari, Constantin Gheorghiţă, a confirmat, pentru GdS, o dublare a preţului pământului în ultimul timp.
„Preţurile terenurilor au crescut de la 1.000 la 2.000 de euro pe hectar. E o medie de 1.500 de euro pe hectar, dar cel mai mare preţ îl au suprafeţele comasate, de patru-cinci hectare. Cei care vor să vândă doar o parcelă nu obţin preţul ăsta. Acea parcelă nu are aşa valoare mare. În schimb, oamenii nu prea mai vând, pentru că iau destui bani de la asociaţii şi nu vor să-şi vândă terenurile. La noi în comună sunt patru-cinci asociaţii agricole şi se lucrează tot pământul. Nu mai e nici o palmă de teren nelucrată“, a spus primarul Constantin Gheorghiţă.
Dar ce avantaje mai au aceia care sunt sau devin proprietari de terenuri? Subvenţia pe suprafaţă este un venit sigur anual. „De obicei, cetăţeanul care e proprietar îşi ia el subvenţia. De exemplu, fiul meu are 1.200 de hectare în arendă, dar numai pentru vreo circa 600 ia el subvenţia. Pentru restul de 600 de hectare, subvenţia o încasează cetăţenii şi îşi plătesc singuri impozitele pe terenuri“, a mai declarat primarul din Podari.
Subvenţia de la APIA este de 140 de euro pe hectar acum, că a mai scăzut faţă de anii anteriori. Deci, o persoană care investeşte în terenuri agricole are de câştigat şi pe viitor.

Preţuri în creştere, în funcţie de calitatea pământului

Un evaluator din Craiova, specializat ÎN terenuri, susţine că la extravilan se constată un paradox, invers ca la suprafeţele din intravilanul localităţilor. „Piaţa terenurilor din extravilan se comportă tot mai ciudat. Deşi tranzacţii efective nu prea există pe piaţa terenurilor intravilane, pentru că nu prea mai există ofertă, preţul pământului creşte încontinuu. Nu prea mai are cine să vândă. Există cerere reală pe piaţă, dar sunt tranzacţii puţine. În general, terenurile extravilane au preţuri ce depind foarte mult de calitatea pământului şi de posibilitatea de a fi regrupate respectivele terenuri, de a fi unele lângă altele. Este o situaţie inversă faţă de intravilan“, a explicat evaluatorul, care a mai spus că, din practică, ştie cam care sunt preţurile pământului pe o rază de aproximativ 20 de kilometri de Craiova, şi nu numai: „Sunt preţuri medii între 1.800 şi 2.000 de euro pe hectar în zona Segarcea, în zona Nedeea, precum şi în zonele de la limita judeţului Dolj cu judeţul Olt. Există cerere pentru pământ şi la 2.000-2.500 de euro pe hectar, iar trendul este crescător. Motivaţia cumpărătorilor e clară: terenul este o investiţie care generează venituri în continuare, pentru cel care investeşte în asemenea imobiliare“.
Cererea cea mai mare pentru pământ vine de la agricultorii care lucrează terenurile în arendă, dar vine şi de la exterior, de la diverşi investitori care vor doar să speculeze (să cumpere acum şi să vândă ulterior mai scump).

Şi la notari se înregistrează preţuri mari ale terenurilor agricole

Pe site-ul Camerei Notarilor Publici Craiova sunt publicate o serie de expertize şi evaluări, care arată cam la ce preţuri se vând suprafeţele arabile în jurul Craiovei şi în comunele Doljului, expertize efectuate de evaluatori. Potrivit respectivului „Ghid privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare în judeţul Dolj pentru anul 2014“, în extravilanul Craiovei, metrul pătrat de teren este dat, orientativ, la şase euro, ceea ce face ca un hectar să se tranzacţioneze cu 60.000 de euro, dacă se poate spune aşa, fiind puţin probabil să fie comasat un hectar în extravilanul urbei. În comunele doljene, valoarea medie a terenurilor arabile este, potrivit site-ului Camerei Notarilor Publici Craiova, de 1.010 euro/mp. În acelaşi timp, intravilanul din comune este cotat la un euro/mp. Terenul din comunele limitrofe Craiovei care au acces la drum cu asfalt sunt destul de costisitoare, astfel că terenul arabil din acele zone atinge 4.000 de euro pe hectar, dar, de regulă, sunt parcele mai mici de un hectar. Potrivit Ghidului enunţat mai sus, sunt evaluate la 1,7 euro/mp pentru intravilan (adică 17.000 de euro pe hectar), respectiv la 0,4 euro/mp în extravilan (adică 4.000 de euro pe hectar).
În documentul care le foloseşte notarilor publici mai figurează estimări de terenuri în extravilan şi în alte părţi din judeţ, cum ar fi la Dăbuleni, în „patria lubeniţelor“. În acea zonă, extravilanul este orientat la 0,16 euro/mp, ceea ce înseamnă că un hectar poate ajunge la 1.600 de euro, fără TVA.
Aceste estimări sunt orientative pentru aceia care intenţionează să finalizeze tranzacţii imobiliare pe parcursul anului 2014 şi nu conţin TVA.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS