http://www.youtube.com/watch?v=GO06ek_Dng0
21 de angajatori din zona de sud-vest a Olteniei au fost prezenţi vineri la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Sociale din Craiova, la întâlnirea cu reprezentanţii mediului universitar, într-o dezbatere ce a avut drept scop dezvoltarea de strategii comune pentru creşterea gradului de angajabilitate al absolvenţilor cu studii superioare. La discuţii au fost prezenţi şi reprezentanţi ai centrelor de orientare profesională atât din ţară, cât şi din străinătate, punându-se în oglindă şi modele de bune practici din Occident.
Mediul universitar mai are nevoie încă de multe schimbări, astfel încât studenţii să poată corespunde cerinţelor de pe piaţa muncii. S-au făcut câţiva paşi, însă se mai cer schimbări atât la metodologiile de predare, cât şi la cele de practică. Cel puţin asta au punctat reprezentanţii companiilor Popeci, Pirelli, Recon, Ford, CEZ, Cummins, Reloc, Ruris, dar şi reprezentanţi ai Camerei de Industrie şi Comerţ Dolj şi ADR SV Oltenia. Tonul dezbaterilor a fost dat de o angajată de la Pirelli, Neli Ciobanu, absolventă a Universităţii din Craiova, care a ţinut să precizeze că, pentru a fi cât mai aproape de cerinţele angajatorilor studenţii trebuie să participe la diverse workshopuri. „Din 2010 m-am angajat la compania Pirelli, printr-un stagiu de practică pe care Pirelli îl desfăşoară cu universitatea din 2008. Astfel de workshopuri se desfăşoară şi în prezent, pentru a elimina diferenţele între ceea ce îşi doreşte un angajator şi ceea ce ştie un student. Un specialist vine din două în două săptămâni la universitate pentru a face cunoscute metodologiile de lucru specifice companiei, pe care studenţii nu le cunosc în prezent“, a declarat reprezentanta firmei Pirreli.
O singură metodologie pentru practică
Pe de altă parte, directorul Camerei de Comerţ şi Industrie Dolj, Gabriel Vlăduţ, a ţinut să precizeze că la facultăţile tehnice ar fi nevoie de o metodologie unică pentru desfăşurarea activităţilor practice. „Am tot participat la numeroase proiecte pe această temă. Mă bucur că aţi luat această iniţiativă de a face o întâlnire la nivel naţional. Din ce am întâlnit până acum, pe partea de învăţământ tehnic, este nevoie de o strategie comună în activitatea de practică. În Craiova sunt cel puţin zece metodologii. Acestea diferă de la o facultate la alta, de la o catedră la alta, şi chiar de la profesor la profesor, atât pe partea de practică, cât şi pe elaborarea unei lucrări de licenţă. Va fi nevoie de un mod unitar de lucru, mai ales cu Camera de Comerţ. Şi trebuie avut în vedere acest fapt, pentru că există semnale că în Craiova urmează să vină un număr mare de firme. Sunt discuţii avansate pentru un centru expoziţional al firmelor chinezeşti. Dacă se va organiza aşa ceva, este clar că acele firme din China nu vin să expună numai pentru că există. Sunt discuţii şi cu Camera de Comerţ din Marea Britanie“, a declarat directorul Gabriel Vlăduţ.
Totodată, anagajatorii au solicitat realizarea unui centru de recomandare profesională a tinerilor bine pregătiţi. „Ar fi nevoie şi la Craiova de un centru de recomandare profesională pentru că avem firme de software care au nevoie să angajeze studenţi bine pregătiţi. Şi atunci ar fi direcţionaţi spre companii exact cei care au abilităţile solicitate de firme“, a subliniat Gabriel Vlăduţ.
O nouă curriculă de învăţare
Probleme sunt şi în ceea ce priveşte formarea cunoştinţelor de bază pentru studenţi. Şi la acest capitol au punctat reprezentanţi ai companiei Ford, care au propus chiar schimbarea curriculei de învăţare. „Am început colaborarea cu universitatea printr-un program de internship la care au fost studenţi de la facultăţile de Mecanică, Automatică şi Ştiinţe Economice. Pe viitor vrem să lărgim aria. Ne-am dori însă să schimbăm curricula de învăţare. Discutam chiar în cadrul companiei ca specialişti pe partea de vehicule să vină să participe la câteva workshopuri. Să influenţăm cumva în mod direct formarea studenţilor. Pe lângă acest lucru este importantă şi practica. Şi pe acest segment Fordul va veni în întâmpinarea Universităţii din Craiova cu un motor ecoboost de un litru şi, desigur, promitem să ne integrăm şi în alte programe“, a spus Mugur Chircă, reprezentant al companiei Ford Craiova. La rândul său, reprezentantul companiei CEZ, Miron Alhă, a spus că „este nevoie ca studenţii să fie învăţaţi să lucreze cu plăcere, să nu vadă practica sau lucrarea de licenţă ca pe o obligaţie sau un stres de care trebuie să scape“.
Atenţie şi la studenţii de la facultăţile umaniste
Şi reprezentanţii mediului universitar au făcut solicitări către angajatori. Aceştia au subliniat că este nevoie ca firmele să-şi îndrepte atenţia şi asupra studenţilor de la facultăţile cu profil uman. „Angajatorii vorbesc mereu despre studenţii pregătiţi în facultăţile economice. Dar într-o universitate nu sunt numai facultăţi economice, ci şi facultăţi de istorie, teologie, arte. Şi pe aceşti studenţi ar trebui să-i ia în practică pe domeniul resurse umane, pentru că mulţi nici nu ştiu că se pot angaja ca sociologi sau psihologi în orice companie. Ei cred că se pot angaja numai la cele de profil. Totodată, trebuie spus că pentru lucrările de licenţă companiile ar trebui să vină cu idei şi să lanseze proiecte de cercetare ale căror rezultate să fie utilizate în practică“, a subliniat Claudia Crişan, de la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj Napoca. Exemple de bune practici de lucru cu studenţii au dat reprezentanţii Universităţii din Bristol. „Mediul economic este ţinut foarte aproape de mediul academic. Studenţii de la drept, de exemplu, fac practică în firme mari de avocatură“, a spus Brian Staines.
Nevoia de schimbări a fost subliniată chiar şi de reprezentanţii studenţilor de la Universitatea din Craiova. Radu Antohi, preşedintele organizaţiei COS Craiova, a precizat că pe „anumite departamente sunt destul de vechi atât metodele de predare, cât şi cele de practică. În plus, pentru practică ar fi nevoie de o perioadă mai mare de trei săptămâni, cât se alocă în prezent. În trei săptămâni un om abia se poate integra într-o comunitate, dar să mai şi arate că poate ceva!“.
