17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriStatul îi jupoaie pe arendatori la impozit

Statul îi jupoaie pe arendatori la impozit

Proprietarii de teren care au dat în arendă suprafeţele agricole plătesc la stat impozit pe cantitatea de grâu pe care o primesc de la arendaşi, evaluată la un preţ aproape dublu faţă de preţul pieţei. Cum s-a ajuns la această inepţie prin care statul percepe impozit pe un venit nereal şi ce este de făcut pentru ca ţăranii să plătească un impozit echitabil aflaţi în continuare din GdS.

În Constituţie se prevede că un impozit trebuie să fie echitabil pentru cel care îl plăteşte. O modificare de anul trecut a Codului Fiscal creează inechitate în rândul agricultorilor care au suprafeţe de teren date în arendă, din cauză că oamenii plătesc un impozit de 16% aplicat de stat asupra unui venit care nu are nici o legătură cu realitatea din piaţă. Concret, ţăranii care primesc venituri în natură de la fermele cărora le-au arendat terenul sunt obligaţi de stat să plătească impozit la un venit prezumtiv, calculat la 0,98 lei pe kilogramul de grâu, când în realitate grâul se vinde pe piaţă la ora actuală, din recolta acestui an, cu preţuri cuprinse între 0,50 – 0,58 lei pe kilogram. Dar iată cum s-a ajuns ca ţăranii să plătească o valoare mai mare a impozitului pe grâul obţinut de la fermierii mari cărora le-au arendat terenuri, venituri încadrate de Fisc la categoria „venituri din cedarea folosinţei bunurilor“. Potrivit Codului Fiscal, consiliile judeţene dau hotărâri prin care aprobă preţurile medii ale produselor agricole specifice fiecărui judeţ, dar acele preţuri medii sunt furnizate de direcţiile agricole judeţene, care fac propria cercetare de piaţă şi stabilesc preţurile. Hotărârea dată de CJ-uri este baza de calcul a impozitului pentru Finanţele judeţene, acestea calculând impozitul pe venitul din arendă în funcţie de venitul pe care l-ar realiza arendatorii, pe baza preţurilor medii ale produselor agricole stabilite de ceilalţi „actori“ în acest lanţ, respectiv direcţiile agricole şi consiliile judeţene.
Aşa s-a ajuns la situaţia în care, în Dolj, de exemplu, impozitul de 16% aplicat asupra veniturilor presupuse din grâul primit sub formă de arendă de proprietarii de terenuri se calculează la un preţ de 0,98 lei pe kilogram, conform preţurilor medii stabilite de Direcţia Agricolă Dolj. În acelaşi timp, la preţul pieţei fermierii doljeni vând grâul la 0,5 – 0,58 lei pe kilogram.

Asociaţia Producătorilor Agricoli acuză: „Grâul e facturat la un preţ aproape dublu decât cel real“

Preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj, Constantin Iancu, a declarat pentru GdS cum se întâmplă în practică. „Noi, fermierii, suntem forţaţi să le trecem oamenilor în facturi alte preţuri decât cele cu care am vândut noi grâul pe piaţă. Noi am vândut grâul anul acesta cu 0,58 lei pe kilogram, dar când le dăm arenda oamenilor suntem nevoiţi să le facem facturi pe cantitatea respectivă la un preţ de 0,98 lei pe kilogram, pentru că aceea este valoarea de impozitare pentru ţăranii care deţin terenul. Grâul e facturat la un preţ aproape dublu decât cel real. Este o diferenţă mare de impozit faţă de situaţia reală, de fapt. E şi TVA pe acea factură, chiar dacă a scăzut acum la 9%“, a declarat preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Dolj. El a menţionat că asociaţia intenţionează „să ceară avocatului poporului să solicite neconstituţionalitatea articolelor din Codul Fiscal pe această temă, pentru că preţurile care trebuie să stea la baza impozitării veniturilor din arendă trebuie să fie preţurile de vânzare din anul respectiv, nu preţurile medii din alt an. Cei de la Direcţia Agricolă probabil că au dat câteva telefoane astă-iarnă marilor achizitori şi au aflat preţurile din piaţă, dar atunci erau cele reale, că astă-iarnă se apropia grâul de 1 leu pe kilogram. Acum nu mai corespund aceste preţuri“.
Un calcul GdS arată că la 800 de kilograme de grâu pe care le primeşte un proprietar de teren de la fermierul căruia i-a arendat terenul, la 0,98 lei pe kilogram, venitul din acte ar fi de 784 de lei pe un hectar. Impozitul de 16% aplicat la acest venit presupus de stat este de 125,44 lei. Aceasta este suma pe care ar trebui să o plătească statului arendaşul drept impozit pentru cedarea folosinţei bunului, chiar dacă primeşte grâu efectiv de la fermier şi îl foloseşte în gospodăria proprie. Dar dacă aceeaşi cantitate de grâu primită de arendatori ar fi evaluată la preţul pieţei, atunci venitul ţăranului doljean din arendă ar fi de 400 de lei, deci impozitul ar scădea aproape la jumătate, adică la 64 de lei. Facem precizarea că impozitul pe veniturile din arendă este diferit de impozitul pe venitul agricol introdus din acest an. Acesta din urmă se calculează la norme de venit şi se aplică unitar pe ţară, în funcţie de normele stabilite de către Fisc şi publicate şi de GdS.

Preţurile se stabilesc şi în… supermarketuri

Lista preţurilor medii pe Dolj este defalcată total faţă de preţurile actuale cu care producătorii îşi vând recolta. Dacă roşiile pleacă de la cultivatori şi cu 0,5 – 0,8 lei pe kilogram, în lista de impozitare a veniturilor din arendă figurează preţul mediu la tomate de 4,25 lei pe kilogram. Castraveţii au un preţ „de listă“ de 4,02 lei, ardeiul – 3 lei, cu mult peste preţurile reale ale producătorilor. Grâul este impozitat la un venit calculat la preţul de 0,98 lei pe kilogram, iar porumbul boabe – 1,05 lei pe kilogram. Aceste preţuri se apropie de ale comercianţilor din pieţe şi de cele din supermarketuri şi nu reflectă venitul real al celor care produc efectiv legumele şi cerealele.
Contactată de GdS şi întrebată cum au fost stabilite preţurile medii ale produselor agricole, directoarea Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Delia Filimon, a declarat că, în ceea ce priveşte cerealele, au fost luate preţurile de la marii achizitori de cereale, aşa cum se stabilesc în fiecare an. „Sunt marii raportori înregistraţi la Ministerul Agriculturii şi care ne furnizează preţurile. Aceste preţuri se raportează periodic la Ministerul Agriculturii, iar la final de an se face o medie a preţurilor raportate şi, potrivit prevederilor Codului Fiscal, acele preţuri medii de la final de an noi le transmitem la Consiliul Judeţean. E treaba Consiliului Judeţean dacă dă o nouă hotărâre. Noi nu ne interpunem în hotărârile CJ, dar acestea sunt preţurile pe care le-am transmis lor în ianuarie. Alte preţuri nu putem trimite“. Delia Filimon a explicat cum în calculul preţurilor medii la legume se folosesc şi preţurile din supermarketuri, dar acestea au adaosuri comerciale uriaşe şi o mare parte din legumele respective nici măcar nu sunt produse în România. „La legume, o cotă parte din preţ este luată din supermarketuri, din pieţe şi târguri şi o cotă parte este luată din preţurile de la producători. Se face o medie aritmetică ponderată şi rezultă un preţ mediu pe care îl comunicăm la Bucureşti. Dar, să ştiţi, problema nu este la legume, pentru că nu se plăteşte arenda în legume. Problema este la grâu“, a explicat Filimon.

CJ poate da o nouă hotărâre doar dacă Direcţia Agricolă transmite alte preţuri

Reprezentanţii Consiliului Judeţean Dolj spun că s-au adresat atât Direcţiei Agricole, cât şi Fiscului local, dar răspunsurile instituţiilor respective nu schimbă cu nimic situaţia actuală, iar hotârârea CJ emisă la preţurile medii de anul trecut rămâne în vigoare.
Vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan, susţine că instituţia nu are capacitatea de a calcula preţuri medii ale produselor agricole, dar arată că „şi Consiliul Judeţean Dolj poate face o rectificare a hotărârii respective, dacă ne trimite Direcţia Agricolă alte preţuri medii“. Cum Direcţia Agricolă nici nu vrea să audă de o altă listă de preţuri, ţăranul doljean rămâne supraimpozitat.
Potrivit unor surse avizate, în ţară ar exista zece judeţe care au modificat hotărârile iniţiale legate de preţurile medii, dar se pare că ANAF nu ia în calcul modificările intervenite pe parcursul unui exerciţiu fiscal, spun sursele noastre.

Legea fiscală trebuie modificată

Vicepreşedintele CJ Dolj a mai arătat că pentru a se ajunge la preţurile de piaţă ale produselor agricole „este nevoie de o modificare a legislaţiei fiscale, care să permită Direcţiilor Agricole să modifice preţurile medii ale produselor agricole şi pe parcursul anului fiscal. Atunci, vom putea avea impozite la preţul de piaţă al produselor din momentul respectiv şi nu cu un an în urmă“.
Prinşi între „ciocan şi nicovală“, ţăranii plătesc impozit umflat faţă de situaţia reală, pe grânele pe care le primesc drept arendă, pentru că toate instituţiile se dau la o parte când vine vorba despre aducerea preţurilor la nivelul pieţei.
Finanţele doljene estimează că în Dolj există peste 3.000 de persoane care ar trebui să plătească impozit de 16% pe veniturile din arendă (venituri din cedarea folosinţei bunurilor).
La forma actuală a Legii fiscale, la finalul unui exerciţiu financiar se stabilesc preţurile medii ale produsele agricole care vor fi aplicate contribuabililor anul viitor, la stabilirea impozitului. Aşa se poate ajunge la situaţia în care, deşi preţul pieţei să fie foarte jos, impozitul să fie foarte mare, stabilit la nişte preţuri trecute. Dar este posibilă şi situaţia inversă, când impozitul e stabilit la un preţ mic, dar preţurile de piaţă curente pot fi uriaşe în comparaţie cu baza de calcul a respectivului bir.
Directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu, a precizat că „reglementările legale în vigoare nu prevăd modificarea preţurilor medii ale produselor agricole pe parcursul unui an fiscal“. El a mai spus că, potrivit Codului Fiscal „se iau în calcul preţurile transmise de direcţiile agricole către consiliile judeţene la sfârşitul unui an fiscal, pentru calculul impozitului în anul următor“. Dar Codul Fiscal nu interzice modificarea preţurilor medii pe parcursul anului. 

Prevederea din Codul Fiscal

Art. 62 din Codul Fiscal reglementează procedura prin care sunt impozitaţi arendatorii: „2^1) În cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal, venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
2^2) În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit în cadrul aceluiaşi termen direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine“.

CJ Olt a dat cu preţurile jos

Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, a declarat pentru GdS, că ei au dat o nouă hotărâre de consiliu prin care „am dat jos cu preţurile, pentru a ajunge la nivelul la care se vând în mod real produsele“. Întrebat cum au reuşit să stabilească alte preţuri medii ale produselor agricole din Olt, Stănescu a precizat: „Am pus la aceeaşi masă Direcţia Agricolă şi Asociaţia Producătorilor Agricoli şi ei au stabilit care sunt preţurile reale. Noi am dat o nouă hotărâre de Consiliu Judeţean, cu noile preţuri diminuate. Dacă în toamnă va creşte mai mult preţul grâului, atunci vom da o altă hotărâre“.
Şi în judeţul Alba s-a dat o nouă hotărâre a Consiliului Judeţean în luna iulie a acestui an, prin care au fost diminuate preţurile medii ale produselor ce stau la baza calculului impozitului pe venitul din arendă.

Lista preţurilor medii
ale produselor agricole din Dolj

Vă prezentăm lista preţurilor medii ale produselor agricole pentru determinarea veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole în anul 2013, aprobate de CJ Dolj, pe baza propunerilor de preţuri de la Direcţia Agricolă Dolj:

TABEL
Nr. crt.    Produsul                Preţ mediu lei/kg
1.            Grâu                        0,98
2.            Orz                          0,87
3.            Porumb boabe         1,05
4.            Floarea-soarelui        1,38
5.            Cartof                      1,30
6.            Fasole boabe           6,70
7.           Varză                       1,30
8.           Ceapă uscată           1,23
9.           Morcov                     2,07
10.         Tomate                    4,25
11.         Ardei                        3,00
12.        Castraveţi                 4,02
13.         Struguri                   5,77

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS