Volumul exporturilor este ameninţat de închiderea unor mari capacităţi industriale, a spus Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Exportatorilor. Unităţile care ar trebui să constituie baza exporturilor sunt tăiate pentru a fi date la fier vechi.
Câte două vapoare pleacă zilnic din Portul Constanţa cu fier vechi către ţările vecine, iar exportul României s-a ridicat, în anul 2012, la două milioane de tone de deşeuri metalice. Este indicatorul care ne avertizează asupra continuării procesului de dezindustrializare a ţării, spune Mihai Ionescu, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Ceea ce ar trebui să constituie bază pentru exporturile româneşti riscă să fie pe mai departe tăiat pentru a fi dat la fier vechi, a afirmat acesta în cadrul unei conferinţe organizate luni la BNR.
România nu mai are fabrici de tractoare, de camioane, utilaje miniere. La noi nu se mai produce cupru şi nici nu se mai montează televizoare, aparate de radio, cinescoape. Este rezultatul unui proces de dezindustrializare care continuă. OMV Petrom intenţionează să treacă la dezmembrarea rafinăriei Arpechim de la Piteşti, iar dacă mergem pe aceeaşi linie vom vedea tăiate combinatele Mechel, Sidex sau Alro, a mai zis Ionescu.
Acest lucru reduce capacitatea de creştere a exporturilor noastre pe care mizează autorităţile. Livrările pe pieţele străine au crescut accelerat de la declanşarea crizei, pentru ca, începând cu 2011, să se stabilizeze. În 2013, acestea ar urma să sporească doar în anumite condiţii. Dacă însă se vor închide capacităţi industriale, acestea se vor răsfrânge şi în raporturile comerciale externe. Închiderea combinatelor Mechel intră în această categorie, ca şi oprirea Oltchim, până anul trecut cu un aport de un miliard de euro la exporturile româneşti.
„Exportul va gâfâi; balanţa comercială creşte în deficit“, a spus Ionescu, amintind că, în martie, am consemnat o scădere a exporturilor, iar pentru luna în curs este preconizată o contracţie de 8,4%.
Tabloul macroeconomic este încurajator
Din punct de vedere macroeconomic, România a consemnat o ameliorare după ajustările realizate în anii de criză, a spus Adrian Mitroi, vicepreşedinte Nextebank. Politicile de austeritate, care mai degrabă ar trebui numite de chibzuinţă a banului public, au arătat că România nu este o ţară dezordonată. Dimpotrivă, suntem printre premianţii Europei, cu un deficit bugetar ţinut sub nivelul de 3% din produsul intern brut şi un curs de schimb stabil.
Dobânzile, indicator de hipertensiune în România, sunt încă ridicate; acesta este însă un rezultat a ceea ce se întâmplă acum în economie mai curând decât a ceea ce urmează. „Dobânzile nu măsoară potenţialul net favorabil al României“, a declarat Mitroi în cadrul conferinţei cu tema „Piaţa bancară – o nouă realitate“, organizată ieri de Finmedia, cu sprijinul Băncii Naţionale a României. Titlurile de stat cu randamente tot mai apropiate de 4% şi cu maturităţi din ce în ce mai extinse ilustrează mai bine tendinţa costurilor de finanţare din economia românească. Totuşi, abia atunci când creditele ipotecare vor ajunge la procentaje cu o singură cifră, vom şti că suntem pe calea cea bună, a conchis vicepreşedintele Nextebank.
Ce poate lovi exporturile în 2013
Alt indicator macroeconomic îmbunătăţit, aşa cum a fost reliefat de statisticile BNR, a fost balanţa comercială externă, care exprimă diferenţa netă dintre exporturi şi importuri. Deşi aceasta este în continuare negativă, decalajul a suferit o comprimare de 640 de milioane de euro în primul trimestru din acest an, faţă de primele trei luni ale anului trecut, aşa cum arată comunicatul publicat de banca naţională la mijlocul săptămânii trecute.
Preşedintele Asociaţiei Exportatorilor, Mihai Ionescu, este însă circumspect. El spune că deja în martie a fost raportat un declin al exporturilor, iar pentru luna mai anticipează o reducere de 8,4% a livrărilor către pieţele străine. „Să nu ne îmbătăm“, a spus acesta, referindu-se la datele statistice privind balanţele externe ale României.
El a avertizat că în Portul Constanţa grămada de fier vechi este din ce în ce mai mare, pe măsură ce se taie din unităţile industriei româneşti, cele care ar trebui să constituie baza pentru exporturile româneşti. Închiderea combinatelor Mechel şi a Oltchim va avea un impact negativ asupra exporturilor, alături de un an agricol mai puţin fericit. Dacă producţia de vară (grâu, orz, ovăz) este bună, în schimb, este preconizată secetă pentru culturile de toamnă.
Unde este sprijinul băncilor pentru finanţarea activităţii companiilor exportatoare?
Exporturile ar fi avut încă şi mai mult de suferit în anii din urmă, fără capitalul străin. Acesta are un aport de zece miliarde de euro la balanţa comercială. Criza a schimbat şi ponderea în exporturi a diverselor sectoare economice. Astfel, dacă înainte de 2008 cel mai important aport îl aveau siderurgia, petrochimia şi industria uşoară, în anii din urmă, acestea au fost detronate de sectorul IT şi tehnologie, de industria auto şi de echipamente şi utilaje, nave.
Din 35.000 de firme străine, 8.000 de companii realizează 83,25% din exporturi, a spus Ionescu, citând un studiu al profesorului Cezar Mereuţă. Este greu de presupus că aceste companii au nevoie de băncile româneşti, în condiţiile în care pot accesa mai ieftin capital din străinătate. Sunt firmele româneşti cele care sunt nevoite să suporte „acest jaf bancar“, a zis Ionescu, referindu-se la dobânzile ridicate. El consideră că sistemul bancar ar trebui să se implice mai mult în finanţarea companiilor româneşti, dintre care unele pierd comenzi din pricina faptului că nu au capital să îşi asigure funcţionarea capacităţilor. „Este o iluzie să crezi că te poţi dezvolta cu banii din buzunar“, a spus Ionescu, amintind că societăţile cu capital străin cu care aceste firme româneşti concurează, lucrează cu capital împrumutat, de cele mai multe ori mai ieftin accesat din pieţele străine. Companiile respective lucrează cu plata în avans, cel mult cu plata la livrare, iar pentru acest lucru un parteneriat cu sistemul bancar este obligatoriu. Acum însă, la firmele cu capital românesc, atunci când bat la uşa unei bănci străine, uşa scârţâie, se deschide mai greu, a spus Ionescu.
