16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriDe ce plătim noi energie scumpă

De ce plătim noi energie scumpă

Energia produsă pe bază de cărbune este cea mai scumpă din ţară. Pe piaţa liberă, distribuitorii cumpără energie mai ieftină, dar pe piaţa reglementată, consumatorul final o plăteşte tot pe cea scumpă, stabilită de ANRE. Din cauza producţiei eolienelor, Complexul Energetic Oltenia se află la cota de avarie.

Costurile mari de producţie a energiei electrice, coroborate cu un consum de energie diminuat la sânge, dar şi cu o producţie mare realizată de eoliene, care au prioritate prin lege să intre în sistemul naţional, au făcut ca situaţia Complexului Energetic Oltenia (CEO) să fie de subzistenţă. Din datele furnizate pentru GdS de CEO pe parcursul acestui an se observă că, dacă în ianuarie CEO producea 1.100-1.200 MW (la 4.000 MW putere instalată), la începutul lunii mai, producţia a ajuns infimă, de circa 100 MW, la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Dar şi consumul scăzut de energie în perioada de libere de 1 Mai şi Paşte a pus pe butuci producătorul local de energie. În plus, când bate vânt puternic, eolienele produc mai multă energie, iar complexurile energetice stau pe margine.
 „Este o situaţie specială. Sistemul energetic nu s-a mai confruntat cu un consum industrial atât de mic. S-a suprapus Paştele cu 1 Mai, iar consumul de energie a scăzut drastic. Dacă într-o perioadă de consum normală vorbim de o capacitate de 7.000-8.000 MW, în această perioadă s-a ajuns la un consum de 3.700-4.000 MW“, a spus Nicolae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru presa centrală.

Eolienele au prioritate prin lege, deşi nu produc energie foarte ieftină

Situaţia creată de Paşte prin dezechilibrarea producţiei în sistemul energetic naţional nu este singulară, nu este doar o întâmplare cauzată de zilele libere. În România, producţia de energie realizată de eoliene intră cu prioritate în sistem, potrivit reglementărilor legale în vigoare, chiar şi înaintea altor producători, cum ar fi hidrocentralele, potrivit unui specialist în domeniu. Există anumite ordine care reglementează ce energie are prioritate în sistem: prima este energia nucleară (de la Nuclearelectrica), pentru că reactoarele nu se pot opri peste noapte. A doua intră în sistem energia hidro (de la Hidroelectrica) şi/sau energia eoliană.
Joi, 9 mai 2013, producţia de energie propulsată de eoliene era mult mai mare decât cea pe bază de cărbune. La ora 14.29, grupurile de eoliene livrau în sistem 1.219 MW, potrivit datelor de la Transelectrica, pe când producţia pe bază de cărbune de la complexurile energetice era de 719 MW. Grupurile eoliene au ajuns în România la o putere instalată de 2.100 MW.
Vineri, în jurul orei 10.45, consumul de energie era în creştere. Potrivit situaţiei prezentate de Transelectrica în sistem real, la ora respectivă, doar 12,3% din energia din întregul sistem era produsă pe bază de cărbune, iar ponderea cea mai mare în România o avea energia realizată pe baza puterii apelor (39,7%) şi cea nucleară (22,3%). La ora respectivă, Transelectrica anunţa o energie eoliană care ocupa 6,1% din sistemul energetic naţional şi cea pe bază de hidrocarburi deţinea 19,5% din totalul energiei produse. Din producţia totală de 6.323 de MW, consumul era de 6.042, iar restul se exporta. Energia produsă pe bază de cărbune era de 780 MW, din care numai în jur de 200 au fost luaţi de la Complexul Energetic Oltenia, portivit unor surse, în timp ce restul erau de la Hunedoara, deşi acolo se produce cea mai scumpă energie din ţară.
Discuţii aprinse a ridicat şi hotărârea de guvern care permite un acces „garantat şi prioritar“ în sistemul energetic naţional al termocentralelor din Hunedoara şi Oltenia, în sensul ca 500 MW să fie puşi în coşul de consum prioritar de la CE Oltenia şi CE Hunedoara. În timp ce complexurile energetice cer să se aplice hotărârea de guvern mai repede, alţi producători se consideră nedreptăţiţi de un asemenea act normativ, pe o piaţă concurenţială normală.
HG nr. 138/2013 prevede ca între 15 aprilie 2013 şi iulie 2015 să se asigure în sistem câte 500 MW de la fiecare complex energetic, Hunedoara şi Oltenia. În actul normativ se prevede că „Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, în calitate de operator de transport şi sistem, are obligaţia de a asigura dispecerizarea cu prioritate a energiei electrice produse de centralele termoelectrice“, dar în condiţiile reglementărilor emise de ANRE.

Energia pe bază de cărbune – cea mai scumpă din ţară

Pe site-ul Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) sunt publicate preţurile energiei pe fiecare producător. Se observă de la distanţă că cea mai scumpă energie electrică produsă în România este cea pe cărbune, adică cea a termocentralelor sau, mai bine zis, produsă de complexurile energetice. CE Hunedoara produce cea mai scumpă energie din ţară, la preţul mediu de 271 lei/MWh.
Complexul Energetic Oltenia urmează în top, pentru că produce tot energie scumpă – la 190 de lei/MWh. Imediat sub preţul mediu al CE Oltenia sunt eolienele şi alte surse din energia regenerabilă la 189 lei/MWh. La distanţă foarte mare, în sensul scăderii, vin alţi producători, cum ar fi OMV Petrom, care vinde energia cu 169 lei/MWh. Urmează energia nucleară (142 lei/MWh), iar cea ma ieftină energie din întreg sistemul naţional este cea hidro, care se vinde la un preţ mediu de 125 lei/MWh, adică la mai puţin de jumătate din preţurile practicate de producătorul pe bază de cărbune, CE Hunedoara.
Răspunsurile de la ANRE (la întrebările despre situaţia din energie adresate de GdS) întârzie să apară.

Când produci energie scumpă pierzi clienţi importanţi

CEO pierde contracte de livrare a energiei unul după altul, pentru că, potrivit unor surse din sistem, clienţii preferă să plătească penalităţi la contractele cu producătorii de energie pe cărbune, dar să cumpere mai ieftin de la alţi producători.
Directorul general al CEO, Laurenţiu Ciurel, nu a putut fi contactat pentru a detalia situaţia, dar iată ce au declarat surse din Complexul Energetic Oltenia pentru ZF.ro: „Noi nu mai dăm pe coşul reglementat (către populaţie) nimic, iar celelalte contracte pe care le aveam au fost reziliate. Au preferat să plătească anumite sancţiuni. În absenţa încasărilor, noi nu ne putem face programele de întreţinere. Nu se poate să ajungi să închizi termocentrale şi să deversezi apa pentru că ai reglementări care preiau cu prioritate energia eoliană. Nu-mi amintesc o dată în ultimii 15 ani în care noi să fim pe zero. ANRE şi Transelectrica au obligaţia să reglementeze această situaţie“.
În ultima perioadă, nu doar CEO a avut probleme cu piaţa de energie, ci şi Nuclearelectrica s-a plâns că pierde contractele pe termen lung încheiate, pentru că acei cumpărători preferă să cumpere energie spot, mult mai ieftină. Adică clienţii renunţă să cumpere din sistem energia scumpă produsă pe cărbuni, pe hidrocarburi şi nuclear, şi preferă contractele de la o zi la alta (spot) pentru energia eoliană, care este mai ieftină.

Colosul numit CEO

Problemele legate de lipsa contractelor de vânzare, costurile uriaşe de producţie a energiei şi includerea în sistemul energetic naţional decât a 2% din producţia de la CEO au adus entitatea într-o situaţie dificilă. În plus, un sistem supraaglomerat, cu vânzări scăzute şi cu circa 19.000 de angajaţi, face şi mai dificilă situaţia CEO pe piaţă.
Reamintim faptul că statul pregăteşte privatizarea pe Bursă a 15,29% din acţiunile Complexului Energetic Oltenia, prin Ofertă Publică Primară de Vânzare.

Cine beneficiază de reducerea preţului energiei

Din moment ce pe piaţă există energie mai ieftină, atunci şi furnizorii s-au reprofilat şi, evident, cumpără energia mai ieftină. Unul dintre furnizorii de energie electrică către diverse firme a declarat pentru GdS: „Achiziţionăm energie de acolo de unde este mai ieftină. Cumpărăm de la doi producători de energie din România, dar nu vă putem spune preţurile. Sunt confidenţiale“. Este în logica firii, într-o economie de piaţă, ca furnizorii şi consumatorii să cumpere liber, energia cea mai ieftină, în defavoarea celei produse pe bază de cărbune.
Pe piaţa reglementată, preţurile de livrare ale energiei sunt fixe către consumatorii finali, care sunt consumatorii casnici. În acelaşi timp, consumatorii industriali au posibilitatea să îşi aleagă furnizorul de energie, care oferă tarifele cele mai avantajoase.
Consumatorii industriali ar putea beneficia de pe urma energiei mai ieftine produse în România, dacă şi distribuitorii sunt de acord să reducă preţurile. Dar acest lucru este posibil doar pe piaţa liberă, nu pe segmentul reglementat. Pe acest ultim segment se poate observa că au de câştigat doar furnizorii (distribuitorii) de energie, care o cumpără mai ieftin şi o pot vinde populaţiei la aceleaşi preţuri reglementate.

Energia regenerabilă este susţinută de consumatori, prin plata facturilor de energie

Facilităţile oferite de statul român au făcut ca tot mai mulţi investitori să se înghesuie la construirea de parcuri eoliene şi la alte forme de energie regenerabilă (câmpuri de panouri fotovoltaice). Acele certificate verzi necesare producătorilor de energie regenerabilă sunt susţinute de consumatorii de energie, pentru că le regăsim pe facturile noastre la electricitate. România are o schemă de sprijin pentru energia „verde“ destul de generoasă, care atrage investitorii.
Există discuţii să se înjumătăţească certificatele verzi, aspect care ar trebui să se regăsească şi pe facturile noastre, care ar urma să fie mai mici, dar numai după ce se adoptă un act normativ în acest sens.

Preţurile la energie pe fiecare producător, aprobate de ANRE pentru anul 2013*:

Producător                            Cantitate        Preţ mediu (MWh) (lei/MWh)  Cota de participare (%)
SN Nuclearelectrica SA          5.308.172           142                                               34,6%
SC Hidroelectrica SA              3.974.980          125                                                25,9%
SC Complexul Energetic
Oltenia SA                            2.459.818           190                                                16,0%
SC OMV Petrom SA             1.502.852            169                                                9,8%
SC Complexul Energetic
Hunedoara SA                      308.795               271                                                 2,0%
Producători beneficiari
ai schemei de sprijin             1.696.484           189                                                   11,1%
tip bonus care produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă **)
Producători cu grupuri
energetice                              86.624             189                                                   0,6%
nedispecerizabile
*) Sursa: ANRE
**) Producătorii beneficiari ai schemei de sprijin tip bonus care produc energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă participă la piaţa reglementată de energie electrică în perioada 1.01.2013 – 30.06.2013.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS