Pentru o evaziune cu un prejudiciu mai mare de 700.000 de euro, pedeapsa maximă poate ajunge la 13 ani, în condiţiile în care, pentru răpirea unei persoane, de exemplu, se ajunge la pedepse de maximum 12 ani
Prevederile Legii evaziunii fiscale s-au modificat marţi seară prin Legea nr. 50/2013, iar acest act normativ intră astăzi în vigoare. Pentru o serie de fapte de evaziune fiscală s-au majorat drastic pedepsele stabilite de lege, iar în unele cazuri în care aceeaşi faptă ar fi putut fi sancţionată cu amendă penală sau cu închisoarea, la ora actuală nu mai este posibil ca administratorul firmei să primească acea amendă. Cea mai importantă modificare adusă Legii nr. 241/2005 (Legea evaziunii fiscale), prin Legea nr. 50, este legată de creşterea pedepselor pentru deţinătorii de firme care reţin contribuţiile de la angajaţi, dar nu le virează la stat în termen de 30 de zile de la data scadentă. Textul de lege stipulează că reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani „reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă“.
Fiscul – cu ochii pe stopajul la sursă
Reţinerile la sursă sunt cele mai importante contribuţii, respectiv plăţi, aflate şi în atenţia Fiscului. Deşi legea preciza că pot fi condamnate la închisoare persoanele care reţin sumele de la angajaţi, dar, cu bună ştiinţă, nu le plătesc la Finanţe, până la această dată nici un administrator nu a fost condamnat pentru o asemenea faptă. „Cum este posibil ca o firmă să le reţină salariaţilor contribuţiile şi să nu le vireze la stat? Este necesar ca toate resursele să fie atrase în zona fiscalizată pentru a se putea depăşi criza economică“, a spus directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu. În acelaşi timp, şeful Activităţii de Inspecţie Fiscală din cadrul DGFP Dolj, director executiv adjunct al Fiscului, Ioan Filipescu, a declarat: „Teoretic, pedepsele sunt mai mari decât până acum. Deocamdată, în practică nu au fost condamnări. Nici măcar la nivel iniţial. Nu limitele pedepselor erau o problemă, ci neaplicarea lor. Din moment ce nu a fost nimeni condamnat pentru evaziune prin stopaj la sursă, ce putem noi spune despre înăsprirea pedepselor?!“.
2.075 de plângeri penale pentru evaziune prin stopaj la sursă
Potrivit datelor de la Fiscul doljean, pe parcursul anului trecut, 6.500 de firme nu şi-au plătit în termenul legal sumele reţinute sub formă de stopaj la sursă de la angajaţi. De asemenea, DGFP Dolj a întocmit şi înaintat un număr de 2.075 de plângeri penale pe numele unor administratori doljeni, pentru reţinerea la sursă şi nevirarea contribuţiilor. Din păcate, nici un patron/administrator nu a răspuns penal.
Alte fapte considerate infracţiuni
Potrivit noii legi, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la cinci ani fapta „contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse“, refacere ce trebuie realizată în termenul înscris în documentele de control. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani „refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu“, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.
Noua Lege nr. 50/2013 mai prevede că se consideră infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la şase ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor Fiscului.
Pedepsele se majorează cu cinci-şapte ani, în funcţie de valoarea prejudiciului
Dacă prin faptele de evaziune s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro (în echivalentul monedei naţionale), limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu cinci ani. Până acum, această limită se majora cu doi ani. Dacă s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 de euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu şapte ani. Acest lucru înseamnă că pedeapsa minimă pentru o astfel de evaziune urcă la opt ani, iar cea maximă, la 13 ani. Astfel, evaziunea fiscală a ajuns să fie pedepsită mai aspru decât privarea de libertate efectuată cu arma sau decât răpirea, care, potrivit Codului Penal, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 12 ani. Comparaţia poate fi făcută şi cu furtul calificat, pentru care pedepsele pot ajunge la maximum 12 ani de închisoare.
Până astăzi, limitele minime şi maxime ale pedepsei pentru evaziunea fiscală se majorau doar cu trei ani, în cazul unui prejudiciu de peste 700.000 de euro.
Firme restante şi dosare penale… în van
În 2012, mii de societăţi nu şi-au plătit la stat contribuţiile reţinute de la angajaţi. Din acest motiv, mii de administratori s-au ales cu dosare penale. Iată cifrele:
– 6.500 de firme nu şi-au plătit în termenul legal sumele reţinute sub formă de stopaj la sursă de la angajaţi;
– 2.075 de plângeri penale au fost făcute pe numele unor administratori doljeni.
