Cipru vrea să confişte o parte din banii depuşi în bănci, măsură care pune pe jar deponenţii din toată Europa. Faptul că o astfel de măsură extremă a fost aprobată de Uniunea Europeană creează un precedent care ar putea fi aplicat în viitor chiar şi în România, afirmă Mircea Coşea, profesor la ASE.
În aceste zile, Uniunea Europeană a iniţiat un experiment financiar care are ca subiect Cipru, însă pieţele financiare au intrat deja în alertă că soluţia care prevede confiscarea de facto a unei părţi a depozitelor bancare ar putea fi aplicată în viitor şi în cazul altor ţări. Analiştii băncii britanice Barclays, citaţi de Zero Hedge, vorbesc deja despre un „semn prevestitor“ pentru felul în care vor fi administrate crizele bancare. Neîncrederea investitorilor, tradusă ieri prin scăderi generalizate de preţuri pe activele de risc, capătă însă accente dramatice în Cipru, unde bancomatele nu funcţionează de vineri. „Sunt extrem de nervos. Am muncit ani şi ani pentru a aduna banii şi acum îi pierd pentru că aşa vor olandezii şi germanii“, declară un cipriot de 54 de ani care a muncit în Marea Britanie. În faţa unei sucursale a unei bănci din Cipru, un protestatar vehement a parcat ameninţător un buldozer, iar 71% dintre cetăţeni îşi doreau ca parlamentul ţării să respingă planul convenit la nivelul miniştrilor de finanţe al UE, potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Nicosia.
„Inechitabil, cu viziune îngustă şi autodistrugător“; aşa caracterizează acordul pentru Cipru publicaţia britanică The Economist într-un mesaj pe twitter, în timp ce Max Keiser, realizator la postul TV Russia Today, lansează pe aceeaşi reţea de socializare următorul mesaj: „Bancherilor nu le mai ajunge cât fură unii de la alţii şi au ajuns să fure şi de la deponenţi“.
Deponenţii din băncile cipriote urmează să piardă între 6,75% şi 9,9% din valoarea depozitelor lor, dacă parlamentul din această ţară va aproba planul de salvare discutat la sfârşitul săptămânii trecute de către miniştrii de finanţe din zona euro în Eurogrup. Dincolo de impactul pe care decizia o are asupra clienţilor băncilor cipriote, soluţia stârneşte nelinişti în rândul unor investitori care îşi văd periclitate plasamentele financiare.
„Este o încălcare fundamentală a drepturilor de proprietate, dictată unei ţări mici, de puteri străine, şi ar trebui să dea fiori fiecărui deponent din Europa“, spune Lars Seier Christensen, CEO al grupului financiar Saxo Bank, preluat de publicaţia on-line Zero Hedge. De vreme ce poţi confisca 10% din banii depozitaţi într-o bancă, atunci oricând vei putea confisca la fel de bine 25%, 50% sau chiar 100% din banii deponenţilor. „Consecinţele sunt imprevizibile, dar asistăm în mod clar la o schimbare de paradigmă“, a mai spus Christensen, care se aşteaptă să vedem lucruri mai dure din partea autorităţilor atunci când panica va creşte, iar politicienii vor fi tot mai disperaţi să ţină în viaţă moneda euro. „Este socialism în toată regula, dar tot nu îmi vine să cred ce se întâmplă!“, a mai declarat acesta.
Un raport al băncii britanice Barclays preluat de Bloomberg avertizează că rezoluţia pentru criza cipriotă poate fi un semn prevestitor pentru felul în care vor fi administrate crizele bancare. Investitorii trebuie să fie conştienţi că aşa se poate întâmpla şi în Elveţia, Olanda şi Germania, într-un trend care erodează protecţia deponenţilor şi deţinătorilor de obligaţiuni, mai spun cei de la Barclays.
Tentaţia pentru astfel de măsuri poate veni şi în România
„Este un precedent de care mă tem“, a comentat Mircea Coşea, profesor la Academia de Studii Economice din Bucureşti, rezoluţia recentă pentru Cipru. Faptul că o astfel de măsură extremă a fost aprobată de Uniunea Europeană constituie un precedent care ar putea fi aplicat în viitor chiar şi în România. Coşea a mai spus că această decizie îi aminteşte de experienţa românească în 1992, când guvernul condus de Theodor Stolojan prelua valuta deponenţilor din băncile româneşti; a fost şi atunci o soluţie extremă, condamnabilă, de mare criză. „Revenirea la această soluţie mă cam sperie; înseamnă că suntem într-o situaţie foarte gravă, că lucrurile au deviat către o criză foarte gravă a sistemului bancar şi monetar“, a mai spus profesorul, adăugând că din precipitarea problemei cipriote ne spune că nici pe departe criza financiară din Europa nu a încetat şi că trebuie să ne aşteptăm la „lucruri extrem de grave“.
Cum s-a ajuns să se intre în banii deponenţilor
Precipitarea crizei cipriote nu este o surpriză pentru Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană. Dimpotrivă, aceasta apare ca fiind pe drumul firesc în logica politicilor care s-au făcut. Salvarea rău-platnicilor la infinit duce la adâncirea pierderilor, iar lucrurile se agravează. În cele din urmă se ajunge la ştergerea datoriilor, care se poate face fie prin inflaţie şi devalorizare, aşa cum s-a întâmplat în Argentina (confiscare de două treimi din depozitele populaţiei) sau prin impozitare directă, aşa cum se face în Cipru.
Primul falit, sistemul bancar
În România persistă un pericol similar întrucât şi aici pierderile acumulate în sectorul bancar au atins niveluri greu de susţinut. Glăvan remarcă schimbarea discursului bancherilor care în anul 2010 spuneau că la noi nu sunt probleme, apoi în 2011 afirmau că acestea au fost adâncite, însă realitatea pe care o vedem este aceea că acestea se agravează de la un an la altul. În contabilitate, problema pierderilor bancare a fost rezolvată prin scăderea acestora ca pondere pe măsura includerii în portofolii a titlurilor de stat.
Totuşi, la nivel de sistem bancar ne-am apropiat de 20% credite neperformante. „Atunci când o cincime din împrumuturile acordate de o bancă sunt neperformante, poţi să spui că aceasta cam este pe butuci“, a declarat Glăvan, amintind că avem una dintre cele mai ridicate rate de neperformanţă din Europa.
Lichiditatea sistemului bancar românesc este ceva mai bună, date fiind provizioanele constituite şi rezervele minime obligatorii ridicate, însă portofoliile sunt deteriorate. Pe lângă creditele neperformante recunoscute ca atare în contabilitate, profesorul consideră însă că ar trebui să adăugăm şi titlurile de stat care şi ele sunt de facto neperformante atâta timp cât nu sunt perspective vizibile ca statul român să ruleze excedente bugetare. „Este clar că suntem o ţară de faliţi şi primul falit este sistemul bancar“, spune Bogdan Glăvan.
Credibilitatea băncilor în faţa deponenţilor este ameninţată
Mircea Coşea vede o legătură directă între impasul bugetului public şi dificultăţile sectorului bancar, cele două împreună antrenând criza cipriotă. Când acestea nu s-au mai putut susţine, au intrat în banii deponenţilor. Şi în România, atunci când clienţii sistemului bancar nu mai suportă noi ridicări ale ratelor de dobândă şi majorări ale comisioanelor ar putea exista tentaţia pentru ca autorităţile să se folosească de un astfel de precedent la nivelul UE. Acest lucru ar conduce la pierderea credibilităţii băncilor, iar lumea ar căuta să tezaurizeze bani la nivel personal, ascunzându-i sub saltea sau prin dulapuri.
Este „cel mai mare pericol care paşte Occidentul“ acela ca băncile să intre într-un nou impas după ce deja în 2008 statele au pompat bani în bănci pentru ca acestea să îşi reia activitatea de creditare, acum să se vadă că acestea nu numai că nu au folosit banii, dar să fie nevoite şi să îndrepte un atac împotriva deponenţilor, a atras atenţia profesorul de la ASE.
Vor deveni inevitabile măsurile-şoc?
Bogdan Glăvan spune că băncile au rămas în picioare după declanşarea crizei întrucât au beneficiat de creşterea masei monetare, care a permis disiparea pierderilor către populaţie prin intermediul inflaţiei. Problema este însă că pierderile sunt într-atât de mari încât s-ar putea ca aceste mecanisme inflaţioniste şi dobânzile real negative să devină insuficiente şi să fie nevoie de un şoc precum în cazul Ciprului.
Aceasta nu înseamnă că se va trece la confiscarea unei părţi a depozitelor bancare. Poate fi o majorare de TVA care să permită statului să salveze sistemul de pensii şi să ajute băncile, pot fi tăieri bugetare drastice care să readucă excedente în sectorul public, după cum pot fi politici inflaţioniste agresive. Soluţia va fi însă una singură, şi anume confiscarea de avuţie. Fie prin politica fiscală se va confisca mai mult, fie se va încerca să se confişte mai mult monetar, prin inflaţie. „Sistemul este atât de putred încât nu văd cum am avea noi o politică fiscală sau monetară în favoarea populaţiei“, a conchis Bogdan Glăvan.
Am fost interesaţi în ce măsură temerile legate de transferarea prin măsuri-şoc ale pierderilor sectorului bancar către deponenţi sunt întemeiate sau sunt luate în calcul de reglementatorul sistemului bancar, Banca Naţională a României. De aceea, am fost interesaţi să obţinem un punct de vedere asupra impactului crizei cipriote asupra sistemului bancar european şi a felului cum vor fi gestionate efectele crizei de la această instituţie. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, ne-a transmis însă că nu are de făcut nici o declaraţie în această privinţă.
Banii au dispărut în maşina de spălat
Încrederea ciprioţilor pare a fi la pământ. „Numesc Sicilia insula mafiei. Nu este Sicilia; este Cipru. Este hoţie pur şi simplu“, declară un pensionar pentru o publicaţie locală preluată de Zero Hedge.
Percepţia nu este numai una subiectivă a cetăţenilor, ci şi la nivel internaţional. „Guvernul cipriot şi-a trădat poporul“, titrează publicaţia britanică The Telegraph, amintind că acum cetăţenii sunt chemaţi să salveze instituţii de credit care s-au remarcat în primul rând prin spălarea banilor negri ai Europei.
Percepţia este că băncile cipriote ajutau în special la spălarea unor sume dobândite ilegal de potentaţi ruşi, iar estimări neoficiale spun că jumătate dintre depozite aparţineau de facto cetăţenilor ruşi. Poate şi de aceea, Uniunea Europeană a încercat să prindă Rusia într-un acord de salvare a sistemului financiar din Cipru. Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, caracterizează acordul actual european ca fiind unul „inechitabil, neprofesional şi periculos“, potrivit Russia Today.
Investitorii din pieţele internaţionale se gândesc deja că le vine rândul
Neliniştea cetăţenilor este împărtăşită şi în pieţele financiare internaţionale, unde investitorii încep să se teamă pentru plasamentele lor, dat fiind precedentul creat la nivelul Uniunii Europene. Acest lucru s-a văzut chiar din timpul nopţii, pe pieţele asiatice, unde Bursele au cunoscut scăderi de aproximativ două procente. Aurul s-a reîntors peste nivelul de 1.600 de dolari pe uncie, principalele pieţe de acţiuni europene s-au regăsit „pe roşu“ în cea mai mare parte a zilei, iar la New York Stock Exchange am consemnat, de asemenea, o deschidere negativă.
Banca britanică HSBC apreciază că actuala decizie cipriotă ar putea declanşa o reacţie de contagiune în pieţe, în timp ce grupul bancar francez Societe Generale consideră că acesta ar putea fi factorul declanşator pentru noua criză.
Royal Bank of Scotland încearcă să explice de ce a venit această soluţie. „Este o problemă a datoriilor excesive şi cineva trebuie să plătească. Împărţirea costurilor este o chestiune de alegere politică“, spun analiştii băncii britanice citaţi de Zero Hedge.
CDS-urile Ciprului s-au scumpit de şapte ori
Costurile de asigurare a datoriei Ciprului împotriva riscului de neplată au crescut de aproape şapte ori luni dimineaţă, după ce zona euro a decis sâmbătă ca un ajutor financiar pentru guvernul de la Nicosia să fie condiţionat de taxarea depozitelor din băncile locale.
Contractele credit default swap (CDS), folosite pentru a asigura datoria pentru riscul de neplată, au urcat pentru Cipru de la 1,13 puncte procentuale vineri, la 7,68 puncte luni dimineaţa, potrivit cotidianului britanic The Guardian.
Creşterea CDS înseamnă că asigurarea unei datorii de zece milioane de euro costă acum 768.000 de euro, faţă de numi 113.000 – vineri.
Randamentele pentru obligaţiunile Spaniei şi Italiei, ţări considerate vulnerabile în criza datoriilor suverane, au crescut.
În acest context, investitorii s-au orientat către active considerate sigure în perioade de volatilitate, iar randamentul obligaţiunilor pe doi ani ale Germaniei a devenit negativ, în timp ce preţul aurului a avansat cu până la 1,1%.
Moody’s: Situaţia poate afecta ratingurile băncilor europene
Moody’s a avertizat că tensiunile din Cipru, unde statul va prelua până la 9,9% din depozitele bancare în cadrul unui acord de bailout convenit cu zona euro, riscă să declanşeze retrageri de depozite la scară largă la periferia zonei euro, cu implicaţii negative pentru ratingurile băncilor.
Moody’s a arătat că pachetul de finanţare pentru Cipru reduce riscul imediat al unei restructurări a datoriei de stat, transmite Bloomberg.
„Deşi creşte riscul unor retrageri de depozite la scară largă din sistemele bancare de la periferia zonei euro, acordul reflectă dorinţa liderilor din zona euro de a evita noi situaţii de default la nivel naţional pe lângă cea din Grecia“, notează agenţia de rating într-un comunicat.
Este nevoie de reforme structurale şi de reindustrializare
O lecţie este aceea că nu există posibilitatea unei economii neindustrializate care să reziste crizei. Cipru a fost o ţară în mai multe rânduri dată ca exemplu pentru faptul că, având un sistem financiar dezvoltat, poate asigura creştere economică şi un standard ridicat de viaţă pentru populaţie, fără a fi nevoie ca economia respectivă să fie industrializată. Impasul în care a ajuns Cipru ne spune că ne confruntăm cu o criză structurală şi de aceea la nivelul Europei sunt necesare reforme structurale care să acorde prioritate dezvoltării unei economii care să pună accent pe producerea bunurilor materiale şi nu numai pe sectorul serviciilor.
Un pas necesar, dar ultimul, spune ministrul de finanţe din Cipru
Într-o intervenţie exclusivă pentru CNBC, Michalis Sarris, ministrul de finanţe al Ciprului, a afirmat că delegaţia pe care a condus-o a acceptat cea mai bună variantă dintre soluţiile propuse, respectiv aceea a realizării unui schimb între o parte a depozitelor din băncile cipriote cu acţiuni la respectivele bănci. El spune că a fost un „pas necesar“, că nu vor fi restricţii de capital şi că deponenţii pot fi încrezători că în viitor nu se va întâmpla nimic cu depozitele lor. „Controlul capitalului nu face parte din regulile sistemului european“, a declarat Sarris.
Criza cipriotă, în mesaje pe twitter
„Bancherilor nu le mai ajunge cât fură unii de la alţii şi au ajuns să fure şi de la deponenţi“. (Max Keiser, realizator la Russia Today)
„Oamenii se panichează, le este frică pentru faptul că îşi vor pierde banii; ei cred că nu mai au de ce să aibă încredere în bănci“. (Occupy Wall Street)
„Dacă jefuiţi o bancă, cereţi doar 10%. Asta pare să fie legal“. „Furia clasei muncitoare“. (Working Class Rage)
„Cipru atacă depozitele băncilor private din ordinul Uniunii Europene“. (Tony Phyrillas, realizator radio în SUA)
„Puteţi spune că Monopoly este un joc vechi, pentru că acolo este o taxă pe lux, iar oamenii bogaţi merg la închisoare“. (Hackerii de la Anonymus)
„Depozitele sub 100.000 de euro se presupune să fie protejate de legile UE şi nu devalizate de liderii europeni“. (Milo Yiannopoulos, jurnalist independent la Londra)
„Printre rânduri, Morgan Stanley lasă să se înţeleagă că soluţia cipriotă ţine de politica Germaniei“. (Acrobatul financiar)
„Cipru îi face pe deponenţii săraci să plătească pentru criza pe care au provocat-o cei bogaţi“. (Peter Thatchell, membru al partidului verzilor din Anglia)
