Complexul Energetic Oltenia (CEO) va trebui să achiziţioneze în acest an certificate de CO2 în valoare de peste zece milioane de euro pentru a putea să funcţioneze. Fondul pentru cumpărarea certificatelor de pe Bursă a fost deja constituit, avându-se în vedere că producţia de energie este direct legată de posesia certificatelor de CO2, care îi permit Complexului Energetic Oltenia să emită anual o anumită cantitate de dioxid de carbon, în funcţie şi de numărul certificatelor pe care şi le permite să le achiziţioneze. Practic, dacă nu deţine certificatele de emisii de CO2, Complexul Energetic Oltenia nu poate să funcţioneze şi trebuie să îşi reducă activitatea, în aşa fel încât să nu mai fie considerat un poluator. De altfel, până recent, una dintre unităţile înglobate în Complexul Energetic Oltenia, respectiv Complexul Energetic de la Turceni, era considerat între primii poluatori din Europa. Conform conducerii Complexului Energetic Oltenia, a fost demarată deja achiziţia de certificate de CO2 pentru lunile ianuarie şi februarie.
Ciurel face economii şi recuperează creanţe
Având în vedere că până în luna aprilie inclusiv nu se întrevăd schimbări majore în ceea ce priveşte creşterea cererii la energie electrică produsă în sistem termo, conducerea Complexului Energetic Oltenia ia în calcul o nouă reducere de cheltuieli şi un nou sistem de recuperare a creanţelor. Potrivit managerului CEO, Laurenţiu Ciurel, este vorba de sume de bani care sunt cheltuite cu anumiţi prestatori de servicii sau cu întreţinerea unor anumite obiective care sunt în administrarea Complexului Energetic Oltenia, cum ar fi Baza de tratament de la Săcelu. Ciurel dă asigurări că societatea nu va face disponibilizări colective în acest an şi nu va fi privatizată majoritar în următorul an şi jumătate. Singurele acţiuni care vor fi vândute pe Bursă vor fi cele din pachetul de 15%, pe care se speră să se obţină măcar 150.000.000 de euro, pentru capitalizarea companiei şi pentru a face rost de fonduri de investiţii. Alte zone de unde Complexul Energetic Oltenia mai poate să obţină bani sunt beneficiarii săi, atât de cărbune, cât şi de energie electrică. Numai de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare din Mehedinţi, CEO are de recuperat suma de 100 de milioane de lei. S-a convenit ca respectiva creanţă să fie reeşalonată la plată, iar Complexul Energetic Oltenia să reducă livrările către RAAN cu 70% până la 1 aprilie, după care acestea ar urma să fie sistate. Un alt debitor al CEO, alături de termocentralele din vestul ţării, este Termocentrala de la Brăila. În contul datoriei de 30 de milioane de lei pe care aceasta o are faţă de CEO, producătorul de curent şi cărbune din Oltenia a instituit sechestru pe cel mai modern grup energetic de la Brăila. Grupul va intra în componenţa CEO.
Pandurii plătesc în tranşe datoria către CEO
Potrivit lui Laurenţiu Ciurel, economii la cheltuieli pentru Complexul Energetic Oltenia se mai pot face şi în legătură cu masa caldă pe care o primesc minerii. Aceasta are o valoare zilnică de 14,5 lei, în condiţiile în care hrana pentru un bolnav internat în spital este de 7 lei, adică la jumătate. „Eu mai am o sursă de bani, dacă vânzările vor continua să fie jos. Sunt nişte scurgeri de bani care se întâmplă şi pe care le putem opri. Facem acest lucru şi cu biletele de odihnă şi tratament, un management mai bun la Săcelu. Dacă reducem cu un leu masa caldă pentru angajaţi, avem anual o economie de un milion de dolari. Este o sumă importantă. Mai avem de recuperat şi banii pe care fosta SNLO i-a dat ilegal Pandurilor şi celor de la Minerul Motru, după cum a constatat raportul Curţii de Conturi a României. Noi am atacat în instanţă decizia Curţii de Conturi, dar a fost respinsă. Nu mai avem ce face decât să trecem la recuperarea banilor. Este vorba de opt milioane de lei de la Pandurii şi 800.000 de lei de la Minerul Motru. Recent am primit o propunere din partea Clubului Pandurii pentru a plăti în tranşe, într-o perioadă de cinci ani. Este vorba de 1,5-2 milioane de lei pe an. Interesul nostru este să recuperăm banii. Va fi analizată propunerea şi supusă aprobării în şedinţa de Directorat“, a precizat Laurenţiu Ciurel. Acesta a mai spus că dacă situaţia economică a societăţii pe care o conduce se va menţine în aceiaşi parametri ca până acum, salariaţii nu vor mai primi primul pachet de beneficii, ci doar pe cel de-al doilea. Atât administraţia, cât şi sindicatele au convenit în contractul colectiv de muncă să nu se mai acorde primele oricum, ci în funcţie de vânzările de energie. În primul pachet se află prima de murături, fără de care angajaţii ar putea rămâne. La fel s-ar putea întâmpla şi cu o parte din primele jubiliare. În general, scăderea la salariu pentru mineri şi energeticieni va fi de 3% – 4%, dacă nu se vor încasa primele amintite.
Vânzările de energie în Turcia, în impas
În încercarea de a găsi noi pieţe de desfacere, şefii Complexului Energetic Oltenia au încercat să negocieze cu proprietarii reţelei de distribuţie din Bulgaria exportul de energie electrică în Turcia. În acest sens, directorul CEO, Laurenţiu Ciurel, şi ministrul energiei, Constantin Niţă, trebuia să plece în Bulgaria la discuţii, însă în această ţară s-a produs căderea guvernului. Negocierile au fost amânate până la stabilizarea situaţiei politice. „Există o oportunitate de vânzare de energie electrică în Turcia, pe care o ştim de la partenerii noştri chinezi, care construiesc grupul energetic de la Rovinari. Din păcate, a fost acea cădere a guvernului şi s-a amânat totul. Sper să putem concretiza ceva, deşi este foarte greu cu Bulgaria. Au nişte condiţii de transport care nu ne avantajează. În Turcia cererea ar fi de 1.000 de megawaţi. Să exportăm în Serbia nu se poate, deoarece acolo preţul este foarte jos, pentru că la ei nu există costuri la megawatt de genul: certificate de CO2, slam dens, poluare şi aşa mai departe. În Ucrania, la fel… Şi în Vest cererea e scăzută. Se închid tot mai mulţi mari consumatori de energie electrică. Noi acum funcţionăm cu cinci grupuri energetice, în condiţiile în care la Işalniţa am închis de trei săptămâni. Acum producem 1.300 de megawaţi, în loc de 1.600-1.700. În luna aprilie, înspre Paşte, în jur de 4.000 de mineri din zona Motru vor intra din nou în concediu, pentru cinci zile. Acum avem cu 40% mai mult cărbune decât aveam anul trecut“, a declarat Ciurel.
