Elevii şi copiii din grădiniţele din Dolj vor bea în acest an şcolar lapte UHT (ultrapasteurizat), spre deosebire de anul trecut, când laptele a fost pasteurizat. Firmele câştigătoare au fost acuzate mai demult că au tras sforile pentru a-şi asigura sacul cu fonduri publice la o licitaţie asemănătoare într-un alt judeţ.
De câţiva ani, elevii din Dolj beau lapte produs în alte judeţe sau importat din alte ţări. Nici anul acesta nu se face excepţie. Consiliul Judeţean Dolj a desemnat câştigătorii licitaţiei pentru furnizarea laptelui în şcoli şi grădiniţe. Noutatea faţă de anul şcolar anterior este tipul laptelui, UHT, care are termen de valabilitate mare, şi preţul mai mic pentru cutia de 200 ml, cât revine fiecărui copil pe zi.
Împărţit pe trei sectoare, Doljul va primi „vizita“ a trei firme, două din Timiş şi una din Suceava. SC Simultan SRL Făget din judeţul Timiş a câştigat licitaţia pe sectorul 1, cu un preţ de 0,51 lei plus TVA pentru o porţie de lapte, SC Sole Mizo România Timişoara a câştigat sectorul 2, cu un preţ de 0,54 lei plus TVA, iar Dorna Vatra Dornei din Suceava va furniza laptele pentru un preţ de 0,5 lei. În total, cantitatea estimată pe care cele trei firme o vor împărţi în Dolj este de peste 11 milioane de bucăţi, aşa cum reiese din caietul de sarcini al licitaţiei.
Lapte mai scump, preţ mai mic
Aşa cum se întâmplă de obicei, principalul criteriu de atribuire a licitaţiei a fost preţul cel mai scăzut. În ceea ce priveşte frecvenţa distribuţiei, aceasta variază în funcţie de sectoare. De exemplu, în localităţile aflate la cel mult 25 de kilometri de sediul distribuitorului, elevii ar trebui să primească zilnic lapte la şcoală, în localităţile aflate la o distanţă între 25 şi 50 de kilometri, distribuţia se face de două ori pe săptămână, iar peste 50 de kilometri, elevii primesc laptele o dată pe săptămână. Aşa prevede legea, aşa trebuie făcut. Numai că, experienţa a demonstrat că nici un elev nu mănâncă într-o zi laptele pentru cinci zile, ci mai degrabă joacă fotbal cu cutia. Ceea ce surprinde cel mai mult este preţul mic cerut de câştigători faţă de anul trecut, mai ales că laptele UHT este mai scump decât cel pasteurizat. Pe sectorul 1, Simultan Făget a cerut anul acesta 0,51 lei, faţă de 0,6 lei cât a plătit CJ Dolj anul trecut. Pe sectorul doi, Sole Mizo va primi 0,54 lei, faţă de 0,6 lei anul trecut, iar pe sectorul 3, preţul este acelaşi în cei doi ani: 0,5 lei.
Suspiciune de blat
Cum diferenţele de preţ sunt foarte mari, oficialii CJ Dolj au cerut lămuriri firmelor câştigătoare şi aşteaptă răspunsul lor. Legea prevede că atunci când între preţul estimat de autoritatea contractantă şi preţul declarat câştigător există o diferenţă mai mare de 15%, autoritatea poate cere explicaţii. Nu că asta ar schimba cu ceva soarta licitaţiei, dar este interesant cum preţurile variază de la un an la altul. Oficialii CJ au propria explicaţie pentru acest lucru. Anul acesta a fost criza mai mare decât anul trecut, iar firmele au preferat să câştige mai puţin, dar să obţină contractul. Este o variantă. Sau, aşa cum scria presa acum un an, este posbilă o înţelegere între anumiţi participanţi la licitaţie. De exemplu, Consiliul Concurenţei a declanşat în toamna anului trecut o investigaţie pentru o posibilă înţelegere între patru companii producătoare de lactate de a participa cu oferte trucate la o licitaţie organizată de Consiliul Judeţean Giurgiu pentru atribuirea contractelor de „furnizare produse lactate pentru elevi şi preşcolari“, după cum se arată într-un comunicat al instituţiei. Dintre cele patru firme investigate, trei au avut legătură cu licitaţia organizată în acest an de CJ Dolj: Dorna Suceava, Simultan Făget Timiş şi Albalact Alba, aceasta din urmă prezentându-se la licitaţiile pentru cele trei sectoare, dar pierzând mereu.
„Suspectăm că ar exista o înţelegere între companiile inspectate de a participa cu oferte formale la licitaţie. În acest fel, contractele au fost adjudecate prin rotaţie, fiecare din cele patru companii câştigând cel puţin un contract. În domeniul achiziţiilor publice, concurenţa se manifestă în momentul participării la licitaţii. De aceea, este foarte important să depistăm şi să corectăm disfuncţionalităţile din acest domeniu, astfel încât în final să avem o cheltuire eficientă a fondurilor publice“, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, citat într-un comunicat. Ancheta pare să nu fi fost finalizată, deoarece, pe site-ul Consiliului Concurenţei, nu există nici o decizie în acest sens. GdS a încercat să obţină un punct de vedere de la firmele implicate, dar până la închiderea ediţiei nu am primit nici un răspuns. Cert este că toate cele trei firme câştigătoare au cifre de afaceri impresionante, de sute de milioane de lei anual.
Cornul, pe ultima sută de metri
În ceea ce priveşte licitaţia pentru corn, cealaltă componentă a programului guvernamental „Cornul şi laptele“, trei firme şi o asociere de firme din Craiova s-au calificat pentru faza finală a licitaţiei. Este vorba despre firmele GTPD din Târgu Jiu, Vel Pitar din Vâlcea, Vlasia din Piteşti şi Isis Food, în asociere cu Isis Pan din Craiova.
