Impozitul pe clădiri pentru firmele din Craiova este cu 40% mai mare decât în Cluj, un oraş recunoscut pentru politica de atragere a investitorilor. CL Craiova nu are o schemă de ajutor de stat privind scutirea investitorilor de plata impozitului pe teren şi clădiri. Cu 8,8 milioane euro/an, impozitul pe clădiri reprezintă 35,5% din veniturile acumulate ca taxe şi impozite locale.
Primăria Craiova are pârghiile necesare atragerii de investitori în oraş. Unul dintre instrumentele la care poate apela este reducerea nivelului impozitului pe clădiri pentru persoanele juridice, aflat la ora actuală la nivelul maxim permis de lege. Potrivit Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (art. 253), în cazul persoanelor juridice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a consiliului local şi poate fi cuprinsă între 0,25% şi 1,50% inclusiv. În Craiova, nivelul aplicat pentru 2012 este de 1,5% din valoarea de evaluare a clădirii. În condiţiile unei nevoi crescute de finanţare a investiţiilor publice, şi alte oraşe din ţară au stabilit nivelul maxim de impozitare pentru firme: Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Râmnicu Vâlcea, Târgu Jiu. În Cluj-Napoca, spre exemplu, autorităţile locale au optat pentru o reducere a impozitării, pentru a încuraja investiţiile. Cota de impozitare este aici de doar 0,9%. Direcţia de Impozite şi Taxe (DIT) din cadrul Primăriei Craiova obţine o mare parte a veniturilor din această taxă pe clădiri, spun reprezentanţii municipalităţii. Spre exemplu, în 2011, veniturile DIT au fost de 112 milioane de lei (24,8 milioane de euro), din care impozitul pe clădiri a reprezentat aproximativ 40 de milioane de lei (8,8 milioane de euro), adică 35,5%. Cei mai mari contribuabili, care achită la timp impozitul pe terenuri şi clădiri, sunt Ford SA, Popeci Utilaj Greu (PUG) SA, Electroputere SA şi supermarketurile. Gradul de conformare voluntară la plata impozitelor locale este de doar 60%. Directorul DIT, Sorin Marcu, spune că în ultima perioadă multe firme întrerup plăţile către bugetul local deoarece intră în insolvenţă voluntară. „În fiecare zi, primim circa 20 de notificări privind intrarea unor firme în insolvenţă. Potrivit legii, executările silite împotriva acestor firme se suspendă la intrarea în insolvenţă“, a precizat Sorin Marcu. Recuperarea debitelor prin măsurile de executare silită este şi ea îngreunată din două motive. În primul rând, majoritatea clădirilor sunt ipotecate la bănci, în contul unor credite. În al doilea rând, tranzacţiile cu imobile sunt îngheţate din cauza crizei de lichidităţi de de piaţă. „Riscăm să ne alegem doar cu cheltuielile de executare, în condiţiile în care multe clădiri sunt ipotecate“, afirmă director DIT.
Măsuri pentru atragerea investitorilor
În perioada următoare, autoritatea locală ar trebui să realizeze o simulare privind reducerea impozitului pe clădiri, pentru a vedea dacă reducerea lui ar mări gradul de conformare voluntară. Evident, există riscul ca bugetul local să nu mai aibă fonduri din această sursă pentru finanţarea unor investiţii publice. DIT va trebui în aceste condiţii să gestioneze cu maximă eficienţă veniturile din celelalte surse, cum ar fi: impozitul pe terenuri, taxa pe mijloacele de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hotelieră; taxe speciale; alte taxe locale.
Pe de altă parte, Consiliul Local (CL) Craiova poate utiliza facilităţile oferite de lege pentru investitori. Art. 286 alin (6) din Legea nr. 571/2003 prevede că CL „poate acorda scutiri de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorată de către persoanele juridice în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat având ca obiect dezvoltarea regională“. Schema de ajutor de stat trebuie să respecte OUG nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 137/2007. Art. 3, alin (3) din legea menţionată prevede că „acordarea de măsuri de ajutor de stat impune autorităţilor publice elaborarea unor scheme de ajutor de stat sau ajutoare de stat individuale, care trebuie să prevadă cel puţin următoarele elemente: obiectivul, modalitatea acordării ajutorului de stat precum şi cuantumul fondurilor alocate în acest scop din bugetul autorităţii publice centrale sau locale, în conformitate cu legislaţia în domeniu“.
Directorul DIT, Sorin Marcu, spune că CL Craiova nu a adoptat o hotărâre pentru facilităţile oferite firmelor care investesc în oraş. De principiu, scutirile de la plata impozitului pe terenuri şi clădiri ar trebui să ţină seama de valoarea investiţiilor şi numărul de locuri de muncă create.
