Anul 2012 a debutat cu un val de insolvenţe. Aproape două treimi dintre firmele care au clacat şi-au cerut singure intrarea în această procedură, ca să scape, temporar, de creditori şi de executările silite. Specialiştii spun că s-au schimbat rolurile: creditorii nu mai insistă pe insolvenţa debitorilor.
Firmele care nu mai fac faţă plăţilor către furnizori, ratelor către bănci şi achitării impozitelor şi contribuţiilor către stat aleg calea insolvenţei. De la începutul anului 2012 şi până ieri, pe rolul Tribunalului Dolj s-au înregistrat 145 de cereri de insolvenţă, dintre care în 120 de cazuri debitorul este cel care solicită intrarea în această procedură, informează instanţa, la solicitarea GdS. Cu alte cuvinte, 83% dintre firmele care au intrat în colaps şi-au cerut singure insolvenţa. În doar 25 de dosare au cerut creditorii această procedură. De la an la an se observă o diminuare a solicitărilor de insolvenţă din partea creditorilor: Fisc, bănci sau terţi cu care firmele au contracte comerciale. Reprezentanţii Tribunalului Dolj susțin că pe parcursul anului 2011 au intrat în insolvenţă 1.174 de firme, dar în doar 264 de cazuri au cerut creditorii acest lucru. Restul de 910 firme au cerut singure să intre în insolvenţă, pentru a se putea pune la adăpost de creditori. Pur şi simplu, o firmă aflată în insolvenţă scapă de orice formă de executare silită, pentru că asemenea proceduri se suspendă, afirmă reprezentanţii Fiscului doljean. Acesta ar fi principalul motiv pentru care firmele solicită din proprie iniţiativă intrarea în insolvenţă, pentru a avea o „gură de oxigen“, în sensul de a nu mai fi executate de creditori timp de o perioadă. Reprezentanţii Finanţelor doljene susţin că „nu mai există un interes din partea creditorilor să introducă firmele în insolvenţă. Aceasta ar fi ultima soluţie. Este mult mai bine ca debitorii să producă în continuare, pentru a putea să-şi plătească datoriile“. „Noi, ca Finanţe, cerem în mai puţine cazuri insolvenţa în calitate de creditori. Acţionăm astfel încât să atragem cât mai mulţi bani la bugetul de stat. Doar în cazul în care cere altcineva insolvenţa, ne înscriem la masa credală. Tot aşa procedează şi alţi creditori. Interesul lor este să încaseze debitele de la terţi înainte de insolvenţa acestora“, a spus Mihai Antonescu, director executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj. În acelaşi timp, multe companii ajung să îşi desfăşoare activitatea de bază, chiar dacă sunt în insolvenţă. În felul acesta, ele pot să producă, să aibă plusvaloare, pentru a plăti datoriile pricinuite creditorilor.
Insolvenţa, în statistici
În 2010, 1.225 de societăţi comerciale doljene au intrat sub incidenţa Legii falimentului, la ele declanşându-se procedura insolvenţei. A crescut treptat numărul insolvenţelor către finalul anului. Potrivit cifrelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în lunile octombrie şi noiembrie ale anului trecut, numărul companiilor doljene intrate sub incidenţa Legii nr. 85/2006 privind insolvenţa şi falimentul a urcat până la un maxim în luna noiembrie. Datele de la ONRC arată că, în octombrie 2011, 78 de companii locale intraseră în insolvenţă, iar în noiembrie numărul total al firmelor a ajuns la 141. În decembrie, alte 50 de companii doljene au fost nevoite să apeleze la Legea nr. 85. Căderea firmelor doljene se temperase pe perioada verii şi începutul toamnei. Doar nouă societăţi ajunseseră în insolvenţă în luna august și 38 în septembrie. Pe 2012, în luna ianuarie, 88 de firme intraseră în insolvenţă, potrivit datelor de la Tribunalul Dolj, în timp ce în prima parte a lunii februarie se înregistraseră deja 57 de dosare de insolvenţă.
