Agenţii economici care consideră că alte firme concurente îşi fac reclame înşelătoare pot sesiza acest aspect printr-o adresă scrisă către Finanţele judeţene. Firmele prinse că practică publicitatea incorectă şi nu-şi retrag spotul sau anunţul pot fi amendate cu până la 60.000 de lei.
Deşi Legea privind publicitatea înşelătoare funcţionează încă din 2008, firmele au reclamat la Ministerul Finanţelor foarte puţine cazuri în care concurenţii lor direcţi, din domeniul respectiv de activitate, ar avea astfel de practici prin care mint consumatorul final prin intermediul reclamei pe care o promovează pentru afacerile lor. Potrivit Legii nr. 158/2008 privind publicitatea înşelătoare şi cea comparativă, firmele pot depune sesizări sau plângeri la registratura Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj prin care să reclame astfel de practici înşelătoare. Şeful Fiscului doljean, Eugen Călinoiu, susţine că doar agenţii economici reclamă la Finanţe asemenea practici, în timp ce consumatorii persoane fizice care se simt înşelați de o reclamă trebuie să se adreseze Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj. De la apariţia legii şi până acum, nici o firmă din judeţ nu a sesizat asemenea practici către Fiscul doljean.
Ce este publicitatea înşelătoare
Art. 3 din Legea nr. 158/2008 defineşte publicitatea înşelătoare drept: „publicitatea care, în orice mod, inclusiv prin modul de prezentare, induce sau poate induce în eroare persoanele cărora i se adresează ori care iau contact cu aceasta şi care, din cauza caracterului înşelător, poate afecta comportamentul economic al acestora sau care, din acest motiv, prejudiciază ori poate prejudicia un concurent“. Reprezentanţii Fiscului doljean exemplifică: „O firmă X îşi face publicitate şi spune în reclamă că are produsul cu cel mai mic preţ de pe piaţă. O altă firmă Y vine la noi şi dovedeşte că ea are acelaşi produs cu cel mai mic preţ, atunci noi solicităm firmei X să-şi retragă reclama înşelătoare“. În acelaşi timp, publicitatea comparativă este definită de actul normativ cu pricina drept „publicitatea care identifică în mod explicit sau implicit un concurent ori bunuri sau servicii oferite de acesta“, de exemplu „detergentul X nu curăţă toate petele, în timp ce produsul nostru, detergentul Y, le curăţă“.
Care este procedura
Fiscul primeşte reclamaţia de la firme şi direcţionează cazul fie către Consiliul Concurenţei, dacă este vorba despre concurenţă neloială, fie către Compartimentul ajutor de stat, practici neloiale şi preţuri reglementate, din cadrul DGFP Dolj. Dacă reclamantul este o persoană fizică, atunci sesizarea este îndreptată către Protecţia Consumatorilor. Dacă societăţile reclamă cazuri clare de publicitate înşelătoare, atunci Fiscul solicită documente justificative de la firma care a dat reclama înşelătoare sau comparativă, care să ateste că ceea ce spune în spot este real. Societatea prinsă cu publicitatea înşelătoare are doar cinci zile lucrătoare la dispoziţie să se justifice. Dacă firma în cauză nu se poate justifica, atunci Finanţele o obligă să scoată spotul din mediile în care a fost transmis (TV, radio, presa scrisă, panouri publicitare stradale, publicitatea din cutia poştală a oamenilor). Interzicerea reclamei înşelătoare se face printr-un proces-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. Acesta poate fi atacat în instanţă. Dacă procesul-verbal rămâne valabil, firma în cauză, care a făcut publicitatea înşelătoare, trebuie să îl publice în acelaşi mijloc media în care a fost postat spotul sau anunţul înşelător, plus într-un ziar de largă circulaţie, pe cheltuiala firmei respective, în interval de cinci zile lucrătoare (calculate de la data comunicării procesului-verbal).
Amendă pentru firme
Companiile care practică publicitate înşelătoare sau comparativă pot fi amendate cu sume între 3.000 şi 30.000 de lei. Comercianţii care nu respectă prevederile Legii nr. 158 şi care nu publică procesul-verbal în mass-media, precum şi o declaraţie rectificativă (care să conţină datele de identificare ale firmei) pot fi amendaţi cu sume între 6.000 şi 60.000 de lei.
Persoane fizice înşelate de reclame
Comisarul-şef al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Dolj, Gheorghe Marinescu, a precizat pentru GdS că „au existat multe cazuri în care oamenii au venit şi au reclamat publicitatea înşelătoare. Găsim şi noi pe teren produse la care se face reclamă înşelătoare. Nu pot să vă spun acum cazuri concrete, dar vă dau un exemplu: unele firme spun în reclame că produsul lor are anumite calităţi, dar, de fapt, acel produs nu le are. Aceasta este publicitatea înşelătoare. S-au dat şi amenzi pe această temă“.
