Zeci de firme bulgăreşti cu acţionari români sunt verificate de organele de specialitate, fiind suspectate că efectuează tranzacţii fictive cu diverse produse, care, de fapt, nici nu părăsesc teritoriul României. Aflaţi din GdS de ce sunt atraşi românii să facă afaceri în Bulgaria.
Există români care preferă afacerile în Bulgaria datorită impozitelor reduse din ţara vecină, cum ar fi impozitul pe profit de 10%, faţă de 16% în România. Pe lângă cei care caută facilităţi fiscale există şi afacerişti certaţi cu legea, care au „mirosit“ un sistem permisiv prin care pot face bani (prin Bulgaria), fără să plătească statului român taxele aferente. Zeci de oameni de afaceri doljeni care şi-au creat firme pe teritoriul Bulgariei sunt în conflict cu Fiscul şi cu alte organe de control, pentru tranzacţii fictive pe care le-ar întreprinde prin astfel de societăţi comerciale. „Este vorba despre tranzacţii fictive de produse uşor vandabile, zahăr, ulei, legume-fructe şi îngrăşăminte chimice. În general, bunuri care se vând rapid, astfel încât administratorii, patronii să încaseze banii şi să dispară“, a spus directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu. El a mai spus că există multe astfel de cazuri în investigare şi în 2012, după ce în decursul ultimilor doi ani au existat „zeci de firme bulgăreşti cu acţionari sau asociaţi români care au făcut evaziuni de acest gen. TVA-ul cu care era eludat statul român în astfel de cazuri a ajuns la peste un milion de lei de firmă, în mai multe cazuri“.
Statul dovedeşte greu tranzacţiile fictive
Reprezentanţii organelor de control fiscal susţin că lucrul cel mai dificil de realizat este să dovedească faptul că marfa a fost livrată fictiv şi doar actele au trecut prin Bulgaria, bunurile fiind cumpărate din ţară şi vândute tot pe teritoriul României. Sistemul VIES (care arată tranzacţiile intracomunitare efectuate de partenerii de afaceri din ţări diferite) are chiar o componentă care se numeşte „tranzacţii suspecte“. Softul special valabil în comunitatea europeană scoate în evidenţă tranzacţiile comerciale care bat la ochi. Fiscul doljean susţine că, pe lângă datele preluate din VIES, colaborează bine cu omologii din Bulgaria, care au sesizat chiar ei multe cazuri de administratori români cu tranzacţii fictive prin Bulgaria. La început a fost invers, cetăţeni bulgari îşi înfiinţaseră firme prin zona Calafatului, prin care „simulau tranzacţii din Bulgaria“, când, de fapt, eludau statul bulgar de o serie de impozite şi taxe. Dar să revenim la românii noştri inventivi… Fiscul se plânge de dificultăţi în a dovedi tranzacţiile fictive. „Este dificil de dovedit că marfa nu a părăsit ţara (…). Dar, din informaţiile noastre şi cele furnizate de Fiscul bulgar, avem suficiente dovezi pentru a demonstra că tranzacţiile sunt fictive şi pentru a putea face plângeri penale pe numele administratorilor români cu firme în Bulgaria. Informaţiile din sistemul bancar ne sunt utile. De exemplu, am observat că banii din aşa-zisa tranzacţie din Bulgaria erau viraţi într-un cont din România de chiar administratorul firmei bulgăreşti sau chiar din contul lui personal, în contul producătorului mărfii“, a spus Filipescu. Directorul adjunct al DGFP Dolj a mai argumentat că Fiscul bulgar aduce dovezi că firmele deschise de români acolo nu au nici un fel de activitate, informaţii care atârnă greu la dosar.
Schema firmelor „bulgăroaice“
Fiscul spune că firmele înfiinţate în Bulgaria prin care se fac tranzacţii fictive ajută atât producătorii români, cât şi firmele din ţară care, chipurile, au cumpărat de la „bulgăroaice“. „Vânzătorul sau producătorul român vinde în Bulgaria, astfel el nu mai plăteşte TVA, deci pierde statul român TVA. Când firma din Bulgaria vinde fictiv către altă societate din România, atunci aceasta nu plăteşte TVA, conform legislaţiei achiziţiilor intracomunitare. În realitate, marfa este luată de la producători români şi ajunge tot la firme româneşti, iar administratorii români ai firmelor bulgăreşti se aleg cu banii în buzunar“, a spus Ioan Filipescu.
