BNR limitează creditul în valută şi pe cel de consum. Aflaţi din GdS care sunt dezavantajele, dar şi ce avantaje există
pentru cei care doresc să se împrumute în perioada următoare.
Banca Naţională a României (BNR) a propus zilele trecute un nou Regulament privind creditele destinate persoanelor fizice, prin care s-ar reduce considerabil creditarea în valută şi vor fi limitate şi împrumuturile de nevoi personale.
Pui casa garanţie pentru creditul de consum?
În primul rând, BNR cere ca oamenii care contractează un credit de nevoi personale să aducă garanţii „reale şi/sau personale la un nivel de minimum 133% din valoarea creditului“. Banca Centrală mai cere limitarea scadenţei iniţiale a creditului la maximum cinci ani, adică persoanele fizice să nu poată să contracteze credite de nevoi personale pentru o perioadă mai mare de cinci ani. Acesta ar putea fi un avantaj, din punct de vedere al dobânzii percepute, dar şi un dezavantaj, din cauza ratei puţin mai mari. Concret, dacă cineva ar dori acum un credit pe şapte sau zece ani, atunci dobânda percepută de bancă ar fi mai mare (dar ar plăti o rată mai mică), dar dacă se va limita la cinci ani, atunci rata pe care ar plăti-o ar fi mai mare.
Radu Soviani: Se inhibă apetitul românilor de a se împrumuta…
Analistul economic Radu Soviani, de la postul TV The Money Channel, a răspuns întrebărilor GdS, legate de Regulamentul BNR: „Obligaţia garantării creditului de consum are două componente, în viziunea mea: inhibarea apetitului românilor de a se împrumuta la orice dobândă (dobânzi de 30-40% pentru cumpărarea, spre exemplu, de frigidere, vorbim de dobânzi anuale efective). A doua componentă este de a limita creditele devenite neperformante în urma asumării unei poveri prea mari, cu efecte perverse asupra costurilor altor împrumuturi (împrumuturile de consum devenite neperformante se traduc într-o scumpire a creditelor chiar pentru clienţii bun platnici)“.
Împrumutul în valută, pe cale de dispariţie
Cei care doresc să ia credite în valută vor avea multe hopuri de trecut. În primul rând, oamenii vor avea de plătit un avans de minimum 30%, faţă de 15%, cât este în prezent. Banca Naţională limitează clar creditul de consum în valută pentru debitorii „neprotejaţi la riscul valutar“ şi stabileşte că pentru cei care nu au venituri în valută, gradul de îndatorare ar trebui să fie de maximum 10% din veniturile realizate, în cazul băncilor şi al altor creditori care nu dispun de norme interne de creditare validate de BNR. Radu Soviani este de părere că „pe termen lung, se limitează capacitatea de îndatorare a persoanelor fizice, prin inhibarea puternică a creditului în valută. Va putea să se împrumute relativ uşor în valută o categorie foarte restrânsă de populaţie, care are veniturile denominate în funcţie de euro sau de dolar, şi care, prin natura contractului, nu este supusă riscului valutar“. De asemenea, Soviani aduce în discuţie o posibilă politică a BNR, pornind de la regulamentul privind creditele: „Prin această măsură, BNR încearcă să împingă creditarea aproape exclusiv către componenta în lei, dorind să limiteze şocurile bancare în cazul unei deprecieri abrupte a leului. De aici se naşte o întrebare: întrevede BNR o depreciere semnificativă a leului în următoarele 12 luni?“.
BNR linişteşte foarte puţin apele în ceea ce priveşte creditele ipotecare şi imobiliare, ale căror condiţii de acordare ar putea rămâne aproape ca în prezent. Doar că gradul maxim de îndatorare al fiecărei persoane care accesează un astfel de credit se va stabili „pe baza unei matrice ce ţine cont de o serie de variabile: tipul dobânzii (variabilă/fixă), moneda în care este exprimat creditul, garanţiile aferente, scadenţa creditului, nivelul veniturilor şi cheltuielilor solicitantului de credit“, se arată în proiectul Regulamentului BNR, postat pe site-ul băncii. Radu Soviani sfătuieşte persoanele care doresc să ia un împrumut ipotecar în valută să fie prudente: „Persoanele care aveau în vedere să contracteze un credit în valută trebuie să facă multe calcule. Să meargă la bancă şi să solicite două variante de finanţare: în lei şi în valută“. Astfel, oamenii vor alege varianta cea mai avantajoasă. De regulă, susţine Soviani, la valută dobânzile băncilor sunt mai mici, iar suma împrumutată este mai mare.
Micile avantaje pentru debitori
Dacă va fi adoptat în forma actuală, Regulamentul BNR aduce şi o serie de noutăţi pentru persoanele fizice care vor să se împrumute:
– creditorii au obligaţia să avertizeze potenţialii clienţi despre riscul valutar la care se expun dacă vor un împrumut în valută;
– sunt exceptate de la condiţiile noi de creditare (stabilite prin Regulament) creditele pentru tratamente medicale, pentru deces şi pentru studii;
– exceptarea de la condiţiile limitării creditului de consum a acelor împrumuturi acordate exclusiv pentru „rambursarea datoriilor aferente creditelor acordate anterior intrării în vigoare a noului regulament“, adică a creditelor în sold, cum se spune în limbaj bancar.
