Compania din Craiova a fost reclamată la Comisia Europeană de către foşti mici acţionari
că ar beneficia de active care ar trebui să fie ale statului român şi ale micilor acţionari
Asociaţia Investitorilor pe Piaţa de Capital (AIPC), ce reprezintă interesele micilor acţionari în diverse companii, a adresat o plângere către Comisia Europeană (CE), acuzând Ford de un „presupus ajutor de stat ilegal“, pentru că ar folosi active ce aparţin statului român şi micilor acţionari. CE „analizează în acest moment declanşarea unei investigaţii oficiale“, susţin reprezentanţii AIPC, într-un comunicat de presă transmis GdS. AIPC vânează, practic, activele care ar rezulta după divizarea companiei producătoare de autoturisme şi după ce terenurile şi spaţiile intră în posesia statului român.
„Nerespectarea de către Ford a obligaţiilor sale contractuale de restructurare şi de separare a activelor conexe, cu o valoare estimată la cel puţin zece milioane de euro, a creat pentru Ford beneficii financiare importante, prin renunţarea de către statul român la veniturile care ar fi rezultat din valorificarea acestor active conexe. Păstrând în proprietatea lor activele conexe, fără nici un fel de plată, Ford România SA şi Automobile Craiova (ACSA) SA au beneficiat astfel de un avantaj care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa, mai ales că Ford are drept concurent principal producătorul Dacia din Mioveni. Prin urmare, acest avantaj poate fi considerat un ajutor de stat, care se adaugă la alte avantaje acordate deja pentru Ford de statul român“, se arată într-un comunicat de presă al consiliului director al Asociaţiei Investitorilor pe Piaţa de Capital, transmis către GdS. Micii investitori pe piaţa de capital acuză şi statul român că nu are nici o reacţie faţă de faptul că Ford utilizează de o jumătate de an active ale statului.
Contactat telefonic de GdS, Dumitru Beze, preşedintele AIPC, a confirmat existenţa reclamaţiei către Comisia Europeană, precizând că acţionarii ACSA cer să se respecte contractul de privatizare: „Noi, investitorii de pe piaţa de capital, cerem să se respecte contractul de privatizare şi să se primească parte din activele conexe care nu au fost puse la dispoziţia statului şi nici a acţionarilor minoritari“. Beze a precizat că este vorba despre terenuri pe care le foloseşte Ford, plus spaţii de vânzare a autovehiculelor (show-room-uri). AIPC estimează că valoarea activelor ar fi de zece milioane de euro.
Ford susţine că nu mai există mici acţionari
Compania producătoare de autoturisme cu sediul în Craiova susţine că nu mai există mici acţionari ai ACSA, ci „Ford deţine în proporţie de 100% acţiunile ACSA“, informează producătorul auto. De asemenea, Ford declară că intenţionează să restituie toate activele conexe statului român. „Compania Ford a luat toate măsurile posibile care sunt prevăzute în contractul de privatizare pentru finalizarea procesului de restructurare, iar obiectivul nostru este acela de a restitui toate activele conexe către Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului (AVAS), aşa cum este stipulat în contractul de privatizare“, a declarat pentru GdS Nadia Crişan, membru în Consiliul de Administraţie al Ford.
Cum s-a ajuns la acest impas
Potrivit articolului 7 din Legea nr. 36/2008, care conţine contractul de privatizare al fostei Daewoo, în perioada de postprivatizare, Ford avea la dispoziţie trei ani pentru a fuziona cele trei companii Daewoo, ACSA şi Mecatim Timişoara, prin absorbţia de către Daewoo România a societăţilor comerciale Automobile Craiova şi Mecatim. Ar fi trebuit să urmeze divizarea ulterioară a Daewoo şi constituirea a două entităţi: o societate producătoare de autoturisme, adică Ford, dar şi o societate imobiliară, la care acţionar ar rămâne statul român. Până în prezent, divizarea nu a avut loc. Potrivit informaţiilor de pe Bursa de Valori Bucureşti, Mecatim este încă activă, nefiind delistată, aşa cum s-a întâmplat în cazul ACSA. Surse oficiale din cadrul companiei susţin că procesul divizării a fost mai complicat decât se anticipase, din cauza dificultăţilor întâmpinate în delistarea ACSA şi Mecatim.
Anii anteriori, Ford a demarat procedura de a scoate din joc micii acţionari, care rămăseseră captivi în societate. Compania a introdus o ofertă publică de cumpărare, prin care achiziţiona titlurile micilor acţionari ACSA la preţul la care Ford a plătit statului român. Decizia Ford de a se capitaliza în România, procedura declanşată pentru a deţine 100% din acţiunile ACSA, a stârnit mari dispute în rândul micilor acţionari, dar nu neapărat al cuponarilor, ci al speculatorilor care se simţeau daţi la o parte de la ceea ce ar fi trebuit să fie profituri grase ale Ford.
Între timp a venit criza, iar Ford nu a putut să-şi onoreze obligaţiile contractuale. În fabrica din Craiova s-au asamblat până acum câteva mii de maşini din gama Transit Connect. Potrivit contractului de privatizare, până la anul în primăvară Ford trebuie să producă 250.000 de maşini pe an în uzina de la Craiova. Ford a cerut de anul trecut amânarea investiţiilor la Craiova cu un an, dar până în acest moment cererea americanilor nu s-a concretizat într-un act adiţional la contract. Statul a promis companiei 143 de milioane de euro drept ajutor de stat legal, aprobat de CE, dar până acum au fost virate uzinei doar 17 milioane de euro, aferente anului 2009. Pentru anul 2010, acordarea ajutorului de stat aferent investiţiilor realizate întârzie. Ford ar fi trebuit să angajeze 3.500 de persoane, dar în trei ani şi jumătate au fost angajaţi mai puţin de 100 de oameni.
O speculaţie similară, pornită de la SIF
După ce Ford a declanşat procedura de „eliminare“ a micilor acţionari captivi în ACSA, o reacţie oarecum similară cu cea a AIPC a avut-o SIF Oltenia. După ce SIF şi-a vândut către Ford cota de 22% deţinută la ACSA, societatea de investiţii financiare a acţionat în instanţă Ford, cerând o cotă parte din activele pe care compania nu le voia, ci care rămâneau statului român. Justiţia nu a dat curs speculaţiilor SIF şi a respins acţiunea.
