Guvernul a convenit cu FMI eliminarea subvenţiei pentru încălzire şi apă caldă.
Guvernul s-a angajat în ultimele discuţii cu FMI să elimine subvenţia la energia termică în perioada imediată, astfel că factura populaţiei pentru încălzire şi apă caldă ar putea creşte cu până la 60% până la finalul anului, în funcţie de capacitatea primarilor de a acoperi diferenţa din surse proprii.
Subvenţia pentru producerea energiei termice este acordată în prezent atât de la bugetul de stat, cât şi de la bugetele locale.
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, a declarat agenţiei Mediafax că guvernul va elimina subvenţia acordată de la nivel central până la finalul anului, dar va menţine la acelaşi nivel sau chiar va creşte ajutoarele pentru încălzire acordate persoanelor defavorizate.
„Există diferite subvenţii pentru încălzire. Ajutorul de încălzire pentru cei mai vulnerabili ar putea rămâne la acelaşi nivel sau ar putea chiar creşte. Există, însă, o subvenţie acordată de la nivel central, pe care guvernul vrea să o elimine în cursul acestui an. Există, de asemenea, subvenţii pentru încălzire de la autorităţile locale, dar acestea nu au fost luate încă în considerare“, a spus Franks.
Potrivit reprezentantului FMI, eliminarea subvenţiilor în acest an pentru căldură va avea efect şi asupra inflaţiei, care ar putea urca şi până la 6%, peste cea mai recentă prognoză a Băncii Naţionale a României.
„Ne aşteptăm ca inflaţia (după eliminarea subvenţiilor – n.r.) să fie undeva între 5% şi 6%. Vom face calculele când o să ştim cu exactitate care sunt şi modificările la preţul gazelor“, a mai spus Franks.
Presiune pe autorităţile locale
În prezent, de la nivel central, guvernul acoperă până la 45% din cheltuielile cu combustibilul ale producătorilor de energie termică, iar preţul de facturare la populaţie diferă mult de la o localitate la alta, în funcţie de preţul de referinţă stabilit de către consiliul local şi subvenţia acordată de fiecare primărie. La Craiova, de exemplu, preţul plătit de populaţie pentru o gigacalorie este de 194 de lei faţă de un preţ de furnizare de 270 de lei. Locuitorii din Târgu Jiu şi Slatina au scăpat de mult de grija încălzirii centrale, fiecare apartament fiind dotat cu centrală termică.
Potrivit celor mai recente date, pentru energia termică furnizată de CET Bacău, populaţia plăteşte 137,60 lei/Gcal faţă de un preţ de furnizare aprobat de 225 lei/Gcal, energia termică furnizată de CET Iaşi este plătită de populaţie cu 175 lei/Gcal faţă de un preţ de furnizare de 291,87 lei/Gcal, iar pentru energia termică furnizată de Locato Piatra Neamţ este acceptat pentru populaţie un preţ de 148,48 lei/Gcal faţă de un cost real de 279,79 lei/Gcal.
Diferenţe mari între preţul plătit de populaţie şi costul real al agentului termic acoperite prin subvenţie sunt înregistrate şi pentru energia termică furnizată de CET Brăila (165,30 lei/Gcal faţă de 351,31 lei/Gcal), RAM Buzău (185,24 lei/Gcal faţă de 439,28 lei/Gcal), RA Termoficare Cluj (165 lei/Gcal faţă de 347,04 lei/Gcal), Uzina Electrică Zalău (130 lei/Gcal faţă de 460,42 lei/Gcal), Dalkia Alba-Iulia (129,64 lei/Gcal faţă de 512,28 lei/Gcal) sau RADET Bucureşti (119 lei/Gcal faţă de 298,62 lei/Gcal).
„Costul facturii populaţiei ar putea creşte cu valori cuprinse între 1 şi 60%, în funcţie de cât de mult vor aloca autorităţile locale pentru a acoperi diferenţa suportată până în prezent de la centru. Se va pune o presiune pe autorităţile locale, iar primarii care vor reuşi să se gospodărească mai bine sau să taie din investiţii inutile sau neoportune vor putea limita chiar la minimum creşterea facturii. În alte localităţi, mai ales în cele în care primarii opoziţiei vor dori să acuze guvernul pentru majorarea costurilor şi nu vor aloca fonduri suplimentare pentru acoperirea diferenţei, factura va creşte“, au arătat sursele.
