Citeşte mai jos cum poţi transforma câteva culturi neconvenţionale în fabrici de făcut bani
Culturile agricole tradiţionale din Oltenia aduc profituri mici, în condiţiile în care suprafeţele cultivate sunt mici, tehnologia este depăşită, costurile irigaţiilor sunt mari, iar sistemul de desfacere şi comercializare este aproape inexistent. Concurenţa obligă fermierii să caute cele mai profitabile culturi. Să vedem azi două idei de afaceri în domeniu, exploatate cu succes în România. Prima este cultura de anghinare (Cynara scolymus) – o plantă erbacee care poate creşte în toate zonele ţării. Planta se foloseşte în mod curent terapeutic, însă a fost transformată recent în sursă de bioenergie. Experimentul a fost făcut de omul de afaceri Ştefan Poienaru, cu rezultate deosebite. Potrivit acestuia, anghinarea obţinută din seminţe ameliorate poate produce 20.000 de kilograme de biomasă la hectar. Valoarea calorică a acestei plante este dată de conţinutul în ulei (7%). Două kilograme de granule de anghinare echivalează cu un litru de motorină.
Cultura poate aduce profit de 800 – 1.000 de euro/hectar. Anghinarea creşte şi pe terenuri slab productive, fertilizează solul, distruge buruienile şi este o plantă meliferă ideală. Durata de viaţă a unei plantaţii este de opt – zece ani. Este o plantă adaptabilă la condiţiile de secetă din sudul ţării. În plus, pe piaţa externă, cererea de granule de anghinare este de 50 de ori mai mare decât oferta. Lucrările se reduc la însămânţarea culturii o dată la opt – zece ani şi recoltare. Frunzele de anghinare se folosesc terapeutic în bolile de ficat şi rinichi, deoarece au proprietatea de a mări secreţia biliară şi diureza, reglând în acelaşi timp procesul de formare a colesterolului. Ceaiul de anghinare este folosit şi în unele forme de diabet.
Cătina – efect miraculos în buzunar
Altă plantă cu efecte miraculoase asupra sănătăţii este cătina albă (Hyppophae rhammnoides). Este un arbust fructifer, folosit în special în industria alimentară şi farmacie.
Fructul de cătină conţine de două ori mai multă vitamina C decât măceşul şi de zece ori mai mult decât citricele. Alte vitamine conţinute sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloză, betacaroten (mai mult decât morcovii), fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, sodiu, uleiuri complexe etc. Planta poate creşte în toate zonele însorite ale ţării şi are o mare rezistenţă atât la ger, cât şi la secetă (rezistă la temperaturi cuprinse între -35 grade Celsius şi +45 grade Celsius). Durata unei plantaţii de cătină este de 20-25 de ani. Fructele se recoltează din august până la sfârşitul lunii octombrie. Uleiul de cătină obţinut este utilizat în tratamentul unor afecţiuni, cum ar fi alcoolismul, anemia, ulcerul gastric şi duodenal, alergii, reumatism, precum şi în afecţiunile neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice. Are o acţiune reconfortantă, calmantă, cu efecte uşor narcotice. Un litru de ulei extras din fructele de cătină se vinde cu 150 – 500 de euro, iar de pe un hectar cultivat cu arbuşti de cătină albă se pot obţine profituri de 100.000 de euro.
