Cel mai des se foloseşte munca „la negru“, iar uneori patronii reţin contribuţiile de la angajaţi, dar nu le virează la stat
GdS vă prezenta zilele trecute situaţii în care angajaţii îşi înşală firmele la care lucrează. Astăzi enumerăm modalităţile prin care patronii îşi mint angajaţii, cele mai multe fiind generate de legislaţia permisivă şi de inventivitatea angajatorilor. Cea mai veche metodă prin care oamenii sunt furaţi de patroni, chiar dacă au acte în regulă (contract individual de muncă), este aceea a stopajului la sursă şi a nevirării banilor la stat. Concret, unele firme le reţin oamenilor din salarii contribuţiile la pensii, la sănătate, la şomaj, dar nu plătesc acei bani la stat. Potrivit Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, sute de firme practică această metodă.
Patronii scapă basma curată
Directorul adjunct al DGFP Dolj, Ioan Filipescu, a precizat că în cele mai multe cazuri în care firma a reţinut oamenilor din salarii, dar nu a virat banii, patronii sau administratorii au scăpat prea uşor, deşi legea prevede că asemenea fapte sunt de natură penală. „Nu am primit vreun dosar soluţionat în ceea ce priveşte stopajul la sursă. Cei care conduc firmele scapă prea uşor. În instanţă trebuie dovedită reaua-credinţă. Dacă firma a avut bani, dar, în loc să plătească la stat contribuţiile, a făcut altceva cu banii, atunci poate fi sancţionat administratorul“, a spus Filipescu. Directorul adjunct al DGFP Dolj a menţionat că angajaţii pot să afle prea târziu că nu le-au fost viraţi banii şi abia atunci să sesizeze organele în drept: „De regulă, angajaţii nici nu ştiu că nu li se virează banii la stat. Ei află când trebuie să se pensioneze, când pleacă din firmă sau când au nevoie de o adeverinţă pentru medic“.
„Şmecheriţi“ cu contractul de muncă
Pe lângă munca „la negru“, care este cea mai des întâlnită modalitate de înşelare a angajaţilor, mai există o formă mai nouă prin care salariatul este minţit de angajator. „De-a lungul activităţii noastre am întâlnit deficienţe cu privire la întocmirea formelor legale de angajare, în speţă neexecutarea contractului individual de muncă, neevidenţierea lui în statele de plată şi neconstituirea impozitelor aferente pe salarii“, a precizat, pentru GdS, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj, Cătălin Mohora. Cu alte cuvinte, până la abrogarea Legii nr. 130/1999 – adică atunci când exista obligativitatea înregistrării contractelor la ITM – unele societăţi întocmeau contracte şi nici nu le înregistrau, iar altele întocmeau contracte, le înregistrau la ITM, dar nu le evidenţiau în statele de plată, a spus Cătălin Mohora. Această formă este, de fapt, muncă „la gri“. Din moment ce angajatul are un exemplar din contractul individual de muncă, atunci poate da în judecată angajatorul. Asemenea patroni nu pot fi sancţionaţi pe legislaţia muncii. Totuşi, ei pot fi sancţionaţi de Fisc. „Pe noi ne interesează dacă firma declară şi plăteşte contribuţii la stat. Dacă ITM se sesizerază într-un astfel de caz, noi verificăm firma pe latura declarării şi plăţii contribuţiilor“, a precizat Eugen Călinoiu, director executiv al DGFP Dolj.
Cum sunt înşelaţi salariaţii
Altă metodă culeasă tot din practică este diminuarea timpului de lucru doar în actele contabile, întrucât în realitate omul munceşte tot opt ore. Şeful ITM Dolj susţine ca momentan, nu există sancţiuni directe prevăzute în Codul Muncii, dar o astfel de faptă nu rămâne nepedepsită: „Se verifică situaţia, se stabilesc deficienţele, măsurile de remediere cu termene scurte, iar dacă nici după aceea nu se îndreaptă lucrurile, atunci aplicăm sancţiuni de la 4.000 de lei la 9.000 de lei“.
Mai nou, de când contractele de muncă trebuie introduse în REVISAL şi nu se mai înregistrează la ITM, firmele încheie cu oamenii contractele, dar nu le înregistrează imediat în REVISAL, deşi legea spune că trebuie înregistrate cu o zi înainte ca angajatul să înceapă lucrul. Amenda este între 1.500 şi 2.000 de lei pentru fiecare persoană pentru care nu s-a înregistrat la timp contractul în REVISAL.
Alte tertipuri prin care sunt furaţi*
– nu se plăteşte indemnizaţia pentru munca pe timpul nopţii (de 15%);
– angajatorii nu le comunică oamenilor anumite clauze din contractul individual de muncă;
– angajatorul introduce datele angajatului în sistemul de evidenţă electronică (REVISAL), dar după câteva săptămâni îi încetează omului raporturile de muncă, înregistrând tardiv în acte faptul că l-a dat afară chiar cu data la care l-a angajat (sancţiunea este de la 2.000 de lei la 5.000 de lei).
*date furnizate de ITM Dolj
