Realizarea centralei hidroelectrice Tarniţa-Lăpuşteşti este primul proiect dintr-un top 4 cu investiţiile prioritare pe 2011 realizat de Ministerul Economiei.
Pe următorele locuri se află Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă, Interconectorul Azerbaidjan-Georgia România (AGRI) şi proiectul demonstrativ pentru captarea şi stocarea carbonului la SC Complexul Energetic Turceni, potrivit unor informaţii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro.
Premierul Emil Boc a cerut, recent, de la fiecare minister o listă cu câte patru-cinci proiecte mari de investiţii, planificate pentru 2011.
Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarniţa-Lăpuşteşti
„Realizarea centralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti presupune asigurarea de fonduri de investiţii de peste 1,16 miliarde de euro (fără TVA) şi este prevăzută a se face prin atragerea în mod transparent a capitalului privat al companiilor cu bonitate şi forţa financiară“, precizează Ministerul Economiei.
Investiţia necesară pentru racordarea la sistemul energetic naţional a CHEAP Tarniţa-Lăpuşteşti a fost evaluată la 135 de milioane de euro, urmând a fi introdusă în planul de investiţii al Transelectrica SA. Contractul de consultanţă în valoare de aproximativ cinci milioane de euro a fost semnat pe 25 august 2010.
Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă
„Finalizarea Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă va aduce României un plus de putere instalată de cca. 1.400 MW, ce va asigura practic dublarea producţiei naţionale de energie electrică din surse nucleare“, precizează Ministerul Economiei.
Pentru realizarea acestui proiect estimat la patru miliarde de euro a fost creată societatea ENERGONUCLEAR. Acţionariatul ENERGO-NUCLEAR era format din: Nuclearelectrica SA – 51%, RWE, GDF SUEZ, ENEL, CEZ, câte 9,15%, iar ARCELOR MITTAL şi IBERDROLA, câte 6,2%.
În septembrie, grupul CEZ a decis să se retragă, până la sfârşitul acestui an, din proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă. Adrian Borotea, directorul de afaceri corporative al CEZ România, a declarat că a existat un „concurs de proiecte“ la nivelul grupului şi în urma unei analize s-a decis renunţarea la proiectul de la Cernavodă.
Pe zona energiei nucleare, grupul CEZ îşi va concentra investiţiile în Cehia şi Slovacia.
În perioada următoare, participaţia CEZ ar urma să fie împărţită între ceilalţi acţionari sau preluată de către alţi investitori interesaţi.
Între timp, Comisia Europeană a emis o opinie favorabilă referitoare la finalizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, în conformitate cu prevederile Articolului 43 din Tratatul EURATOM. CE a remarcat faptul că investiţia îndeplineşte obiectivele din Tratatul EURATOM şi contribuie la dezvoltarea mixului energetic din regiune, iar autorităţile române în domeniu vor asigura implementarea tuturor recomandărilor CE.
Interconectorul Azerbaidjan-Georgia România (AGRI)
Proiectul AGRI implica transportul gazelor naturale azere lichefiate prin Georgia cu traversarea Mării Negre. Interconectarea energetică a Asiei Centrale cu Piaţa Europeană presupune construcţia a două terminale (de lichefiere-respectiv regazeificare) în Georgia şi România.
Sunt în curs de finalizare demersurile legate de înregistrarea AGRI LLG Project Company la Registrul Comertului. Societatea va avea sediul la Bucureşti, va fi înregistrată ca societate română şi va avea următorul acţionariat: ROMGAZ (România), SOCAR (Republica Azerbaidjan) şi GOGC (Georgia) fiecare companie deţinând 33,33% din capitalul social al societăţii, urmând ca ulterior partea ungară să se alăture acestei societăţi, cota fiecărui acţionar urmând să fie de 25% din capitalul social.
Potrivit Ministerului Economiei, Comisia Europeană a „recepţionat pozitiv“ posibilitatea includerii AGRI pe lista proiectelor prioritare care ar urma să fie finanţate de UE.
Reprezentanţii autorităţilor române au spus în mai multe rânduri că AGRI e cel mai ieftin proiect la alternativele de transport al gazelor naturale către Europa din Marea Caspică şi Asia Centrală.
După un an de negocieri, cele trei ţări au semnat în septembrie un acord privind înfiinţarea unei companii de proiect care va avea sediul la Bucureţti.
Gazele vor fi furnizate pe ruta Baku (Azerbaidjan) – Kulevi (Georgia) – Constanţa (România). Gazele din Azerbaidjan vor fi lichefiate în Kulevi şi apoi transportate prin Marea Neagră până în Constanţa, unde va avea loc un proces de delichefiere. Într-o primă fază, ar putea fi livrate între trei şi opt miliarde de metri cubi, urmând să crească la circa 20 de miliarde de metri cubi de gaze.
Captarea şi stocarea carbonului la Turceni
Proiectul demonstrativ pentru captarea şi stocarea carbonului în România pentru blocul 6 de 330 MW, bloc existent, reabilitat, cu funcţionare pe lignit, la SC Complexul Energetic Turceni este evaluat la aproximativ un miliard de euro.
Potrivit Ministerului Economiei, va fi pus în functiune pe 31 decembrie 2015, urmând să fie captate circa 1,2 milioane de tone de CO2 pe an.
Operatorul de stocare va fi Romgaz, iar operatorul de transport va fi Transgaz.
HotNews.ro
