Acasă Bani & Afaceri Banii din străinătate, mutaţi din depozite în investiţii

Banii din străinătate, mutaţi din depozite în investiţii

Populaţia şi firmele şi-au majorat investiţiile directe şi cele de portofoliu în străinătate în primele nouă luni din acest an, în special participaţiile la capital şi portofoliile de acţiuni, dar au retras din depozite şi numerar, reiese din datele publicate de Banca Naţională a României (BNR).

 Depozitele şi numerarul deţinute de rezidenţi în străinătate însumau în septembrie 3,2 miliarde de euro, în scădere cu 14% faţă de iunie şi cu 12% comparativ cu sfârşitul anului trecut. Totodată, populaţia şi firmele aveau de recuperat din străinătate împrumuturi de 7,35 miliarde de euro în luna septembrie, cu 4,45% mai puţin decât în iunie, dar cu 18,4% peste valoarea de la finele anului trecut.
Valoarea investiţiilor directe ale nerezidenţilor în străinătate era în septembrie de 1,1 miliarde de euro, în creştere cu aproape 15% faţă de finele anului trecut, în contextul majorării participaţiilor la capital cu aproape 34%, la 415,5 milioane de euro. Investiţiile de portofoliu realizate de populaţie şi firme în străinătate au avansat în primele nouă luni cu 16%, la 1,38 miliarde de euro, în condiţiile în care valoarea portofoliilor de acţiuni a urcat cu 34%, la 541,7 milioane de euro.
Evoluţia investiţiilor directe şi de portofoliu realizate de populaţia şi firmele din România diferă semnificativ în trimestrul al treilea comparativ cu cea din primele nouă luni. Investiţiile directe în străinătate au scăzut în septembrie cu 18% faţă de iunie, pe fondul reducerii cu 21% a participaţiilor la capital. Totodată, valoarea investiţiilor de portofoliu s-a diminuat cu 3,4%, în contextul declinului de 27,3% înregistrat pe segmentul acţiunilor, care a fost compensat parţial de avansul portofoliului de obligaţiuni, de 33,3%, la 792,9 milioane de euro.

Active de aproximativ 50 miliarde de euro, în septembrie

Per total, activele României totalizau în septembrie 49,76 miliarde de euro, cu 13,85% mai mari comparativ cu decembrie 2009, în condiţiile în care includ, pe lângă investiţiile directe, cele de portofoliu şi alte investiţii, şi activele de rezervă ale BNR, în valoare de 35,78 miliarde de euro.
Pe partea de pasive, soldul a urcat cu 7,75% în primele nouă luni, la 126,56 miliarde de euro, în contextul avansului de peste 12% înregistrat de investiţiile de portofoliu şi împrumuturile pe termen lung, până la 5,5 miliarde de euro şi, respectiv, 50,2 miliarde de euro. Valoarea totală a împrumuturilor date de străini în România era în septembrie de 55,7 miliarde de euro, dintre care cele pe termen scurt însumau 5,56 miliarde de euro, cu 19% mai mari decât la sfârşitul anului trecut. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România se situau în septembrie la nivelul de 51,7 miliarde de euro, cu 3,5% peste nivelul din decembrie 2009.
Valoarea investiţiilor realizate de străini în instrumente ale pieţei monetare din România a atins în septembrie maximul record de 1,15 miliarde de euro, nivel aproape dublu comparativ cu cel din decembrie 2009.

Există persoane care şi-au ascuns mereu banii în străinătate

Analistul financiar Dragoş Cabat, membru în cadrul CFA, a explicat că această creştere a activelor din străinătate nu uimeşte pe nimeni: „Probabil criza financiară i-a determinat să-şi mute banii în străinătate şi să investească acolo, dar cred că acest lucru s-a întâmplat doar pe fondul crizei. Oportunităţile de investiţii din România sunt mult mai mari, avem o piaţă care nu a ajuns la maturitate, iar şansele de dezvoltare şi de afirmare sunt mult mai mari la noi, de aceea cred că aceştia se vor întoarce să investească aici“.
Mai mult, analistul financiar susţine că au existat mereu persoane care au ales să-şi ascundă banii peste hotare, poate şi de frica Fiscului, dar şi de taxele mai mici. „În ceea ce priveşte companiile, cred că există doar 30-40 de firme din IT, consultanţă sau comerţ, care şi-au deschis sucursale sau magazine în străinătate. Oricum, probabil a fost pe fondul crizei, iar aceştia se vor reorienta către piaţa românească“, a subliniat Cabat.

Nerezidenţii au în străinătate diferite investiţii

Potrivit BNR, investiţia străină directă reprezintă o relaţie investiţională de durată, între o entitate rezidentă şi o entitate nerezidentă şi implică, de regulă, exercitarea de către investitor a unei influenţe manageriale semnificative în întreprinderea în care a investit. Sunt considerate investiţii străine directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din capitalul social subscris al unei întreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta. Investiţiile directe ale rezidenţilor în străinătate includ participaţiile la capital şi alte capitaluri, în timp ce investiţiile de portofoliu se referă la portofoliile de obligaţiuni, acţiuni şi de instrumente ale pieţei monetare (certificate de depozit, titluri de stat etc.). Totodată, nerezidenţii deţin în străinătate şi alte investiţii, inclusiv împrumuturi pe termen scurt şi lung, depozite şi numerar.

Exit mobile version