De când s-au introdus penalităţi de 5%, respectiv 15% aplicate la valoarea debitelor restante ale firmelor către stat, societăţile încearcă să-şi achite debitele în primele 30 de zile după data scadentă. Statul a încasat doar 60.000 de lei din penalităţi în tot judeţul Dolj, în timp ce firmele consideră că nu este normal să plătească două tipuri de asemenea „amenzi“ aplicate asupra impozitelor restante.
Statul a tot schimbat cuantumul dobânzilor percepute mediului privat pentru întârzieri la plata impozitelor către buget. De la 1 iulie, dobânda penalizatoare a scăzut de la 0,1% pe fiecare zi de întârziere (numite majorări de întârziere) la 0,05% pe zi, pentru firmele care îşi achită datoriile în 30 de zile de la data scadentă a obligaţiilor de plată. De la 1 noiembrie, legislaţia fiscală s-a modificat din nou, „în sprijinul mediului de afaceri“, cum spun guvernanţii, astfel că dobânda pentru restanţe de până la 30 de zile a scăzut uşor de la 0,05% la 0,04%. Probleme apar pentru firmele care, din diverse motive, nu se pot încadra să îşi achite restanţele în 30 de zile de la scadenţă. Dacă impozitele restante se achită în intervalul cuprins între 30 şi 90 de zile de la scadenţă, firma trebuie să plătească statului penalităţi mult mai mari, în cuantum de 5% aplicat la valoarea debitelor rămase de achitat către Fisc. Singurul avantaj pentru restanţieri este că, dacă au întârziat 31 de zile sau 89 de zile, cuantumul penalităţii este acelaşi, de 5% asupra debitului restant, dar în plus li se calculează şi dobânda de 0,04% pe fiecare zi de întârziere. Această dobândă li se calculează firmelor pe toată perioada în care au de achitat debite către Fisc.
15% – spaima restanţierilor
Dacă societatea în cauză tot nu a făcut rost de bani să achite dările restante către stat şi a depăşit 90 de zile, penalităţile devin de trei ori mai mari, ajungând de la 5% la 15% (asupra debitelor restante). Creşterea cuantumului penalităţilor a alertat mediul de afaceri de câteva luni încoace, de când măsura fiscală a intrat în vigoare. Practic, o firmă cu cât este mai adâncită în datorii şi are restanţe mai vechi către Fisc, cu atât trebuie să plătească mai mult ca penalităţi, dacă ajunge la restanţe mai vechi de 90 de zile. Mediul privat a ripostat la vremea respectivă, pe motiv că trebuie să plătească şi dobânzi, şi penalităţi într-o perioadă în care termenele de plată a facturilor între clienţi şi furnizori au ajuns şi la 120 de zile.
Introducerea penalităţilor a disciplinat uşor firmele
Acum, la peste 100 de zile de la intrarea în vigoare a penalităţilor de întârziere de 5% şi 15%, aflăm că statul nu a încasat foarte mulţi bani de la firme cu datorii restante de peste o lună sau peste trei luni. Fiscul doljean nu are un cont separat să identifice fiecare categorie de accesorii. Potrivit cifrelor furnizate de Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj la solicitarea GdS, pe primele şase luni ale anului, când existau majorări de întârziere de 0,1% pe zi, Fiscul a încasat 1,618 milioane de lei din accesorii. De la schimbarea legislaţiei fiscale, adică de la 1 iulie şi până la începutul lunii noiembrie, DGFP Dolj informează că a încasat 700.000 de lei din accesorii, incluzând, de data aceasta, dobânzile şi penalităţile stabilite de lege. Deci, se poate spune că au scăzut încasările din accesorii, după ce s-a modificat cuantumul lor. Din cei 700.000 de lei încasaţi de Fiscul doljean din accesorii, penalităţile de întârziere încasate din tot judeţul reprezintă doar 60.000 de lei. „De regulă, firmele îşi achită restanţele în primele 30 de zile de la scadenţa de plată. Când s-a redus dobânda de la 0,1% pe zi la 0,05% de la 1 iulie, respectiv la 0,04% de la 1 noiembrie, practic a scăzut presiunea pe firme“, a spus directorul adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu.
„Statul te bagă în faliment!“
Totuşi, introducerea penalităţilor de 5% şi 15% descurajează mediul de afaceri. Patronii spun că nu poţi să plăteşti două tipuri de penalităţi la stat pentru aceeaşi datorie. „Când eşti deja plin de datorii şi ai ajuns acolo pentru că nu ai avut de unde să plăteşti impozitele, vine Fiscul şi te taxează de două ori pentru aceeaşi chestie: îţi calculează şi dobânzi, şi penalităţi de 15%. Numai în România se poate întâmpla aşa ceva. Statul te bagă direct în faliment!“, s-a plâns un om de afaceri craiovean.
Trei tipuri de penalităţi pentru companii
Desele schimbări ale cuantumului accesoriilor îi determină pe cei de la Fisc să calculeze pentru aceeaşi firmă mai multe tipuri de penalităţi. Modalitatea de calcul este destul de complicată pentru omul de rând, fiind posibil ca o firmă să plătească şi majorări, şi dobânzi, şi penalităţi, în diverse cuantumuri sau procente. Cine are datorii mai vechi de data de 1 iulie va trebui să plătească la stat chiar şi trei tipuri de dobânzi: majorări de întârziere (0,1% pe zi), pentru perioada de până la 1 iulie şi/sau dobânzi de 0,05% pe zi, până la 1 noiembrie, iar de la începutul lunii – 0,04%, respectiv penalităţi de 5% sau de 15%, dacă scadenţa a depăşit o lună. Dobânzile şi penalităţile se calculează de Fisc automat (informatic). De multe ori, întreprinzătorii privaţi contestă modul de calcul al accesoriilor, care pot ajunge la sume astronomice comparativ cu debitul propriu-zis.
