Răspunsul este evident: patronii nu au de unde să dea mai mult sau nu vor/nu pot să achite la stat sume uriaşe sub formă de contribuţii şi impozite. Aşa s-a ajuns la o situaţie inedită: 40% dintre angajaţii din mediul privat doljean sunt plătiţi cu salariul minim. Unii iau aceşti bani doar în acte, alţii sunt nevoiţi să accepte minimul pe economie. Şi doar atât.
Datele oficiale furnizate de instituţiile abilitate ale statului arată că o mare parte dintre angajaţii din domeniul privat sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, în funcţie de cum este acesta stabilit în legislaţia muncii. Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj informa zilele trecute că 40% dintre cei 99.381 de salariaţi din Dolj care activează în domeniul privat primesc lunar salariul minim pe economie sau cel puţin aşa reiese din contractele de muncă înregistrate la instituţie. Dar nu toţi cei aproape 40.000 de doljeni din mediul privat pleacă acasă cu 600 de lei pe lună, cum am fi tentaţi să credem, ci salariul minim se plăteşte în funcţie de pregătire sau de necesitatea postului. Unii au salariul de 600 de lei brut pe lună, dacă postul ocupat nu necesită cine ştie ce pregătire profesională, alţii au 720 de lei pe lună, dacă au studii medii şi au o calificare specifică postului, iar alţii, cu studii superioare, sunt plătiţi cu 1.200 de lei brut pe lună. Din datele furnizate de ITM Dolj reiese că 39.655 dintre cei plătiţi cu salariul minim au contracte de două ore pe zi, deci este posibil ca ei să aibă carte de muncă şi în altă parte. Încă 3.140 de oameni au contract de patru ore pe zi, iar restul de 32.515 persoane sunt angajate cu normă întreagă, de opt ore pe zi, şi sunt plătiţi cu salariul minim specific pregătirii.
Unii iau mai mulţi bani decât în contract
Din analiza contractelor de muncă în care este evidenţiat salariul minim pe economie reiese că unii oameni sunt plătiţi exact cu acei bani care reies din acte, însă alţii câştigă mai mult decât se evidenţiază pe contracte. În afară de cei care după o lună de muncă pleacă acasă doar cu salariul minim, există alte categorii de oameni care primesc şi alţi bani. „Din analiza ITM Dolj reiese că există persoane care au doar salariul minim şi lucrează part-time, cum ar fi contabilii şi alte categorii profesionale. Mai există persoane care au doar în acte salariul minim, dar ei câştigă mai mult. Este vorba despre acea muncă semideclarată sau munca «la gri», cum mai este denumită“, a precizat directorul ITM Dolj, Cătălin Mohora. Există încă o categorie de angajaţi cu salariu minim, dar care, pe lângă aceste sume, primesc şi alte beneficii, care nu intră în calculul salariilor, cum ar fi tichete de masă şi tichete-cadou. Directorul adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Mihai Antonescu, spune că după modificările aduse Codului Fiscal tichetele de masă, tichetele-cadou şi cele de vacanţă nu trebuie incluse în salariu, ci se impozitează separat cu cota de impozit pe venit (16%), respectiv se calculează contribuţia la sănătate (5,5%). Până acum câţiva ani, firmele puteau să angajeze personal cu salariul minim pe economie şi să plătească separat prime, bonusuri sau alte venituri pentru care să nu dea prea mult la stat. Acum, orice venit asimilat salariilor se impozitează şi, mai ales, se achită contribuţii. Chiar cei care lucrează în comerţ pot avea salariul minim pe cartea de muncă, dar primesc un procent din vânzările realizate. Pentru procentul din vânzări se achită toate contribuţiile aferente unui salariu, inclusiv impozitul pe salariu.
Ce spun patronii
„Atâta avem, atâta plătim!“, par să spună întreprinzătorii privaţi locali. Ei consideră că munca este supraimpozitată şi că în unele domenii de activitate nu se pot da salarii mari, din cauza condiţiilor actuale ale pieţei. În comerţ, în confecţii, în servicii (frizerii, coafuri) predomină salariul minim, spun cunoscătorii pieţei locale. Unii întreprinzători doar atât le pot oferi salariaţilor, din cauza impozitelor prea mari pe care trebuie să le achite. „Dacă statul impozitează excesiv munca s-a ajuns la situaţia asta. Pentru un angajat se plăteşte la stat aproape 50% din salariu. Când firmele vor plăti la stat taxe şi contribuţii pentru angajaţi de maximum 20% din venit, atunci se va diminua şi munca la negru şi vor ieşi şi salarii mai mari în economie“, a spus, zilele trecute, Valentin Cristea, vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor particulari Mici şi Mijlocii din România.
