Desfăşurată, conform programului anunţat, pe 7 septembrie, dezbaterea de la Bruxelles privitoare la situaţia populaţiei rome din Europa i-a găsit pe membrii tuturor grupurilor politice importante din Parlamentul European în consonanţă cu ideea, exprimată în prealabil şi de România, că acţiunile recente ale autorităţilor franceze sunt atât ilegale, cât şi lipsite de etică. Rezoluţia aferentă trebuia să fie adoptată ieri.
„O clară încălcare a legislaţiei europene şi internaţionale“
Olivier Chastel, secretar de stat belgian pentru afaceri externe, a spus, în esenţă, că toate statele membre ale Uniunii au datoria de a lucra, cu toate instrumentele de care dispun, pentru integrarea romilor, iar valorile şi principiile legate de respectarea drepturilor omului nu trebuiesc, sub nici o formă, nesocotite. „Trebuie să existe dreptul la libera circulaţie, iar romii nu pot fi victime ale discriminării“, a conchis Chastel.
Livia Jaroka, din Ungaria, a reamintit că firesc este ca decizia privitoare la expulzare să se facă „de la caz la caz“ şi a subliniat că „nimeni nu poate fi expulzat din simplul motiv că este rom. Expulzările colective sunt de condamnat, dar în aceeaşi măsură trebuie condamnată şi lipsa de acţiune pentru eradicarea sărăciei şi a excluziunii sociale în rândurile acestei minorităţi“. În opinia lui Jaroka, succesul integrării sociale a romilor presupune o strategie comună europeană.
Românca Renate Weber a vorbit despre faptul că Franţa profită, injust şi nedemn, de situaţia financiară precară a romilor, cărora, în schimbul unor sume derizorii, le cere să părăsească teritoriul francez. „Ei o numesc repatriere voluntară“, a punctat Weber, „dar este o clară încălcare a legislaţiei europene şi internaţionale“. Comisia are acum şansa de a dovedi că este, în mod real, un gardian al principiilor şi valorilor europene, a mai spus reprezantanta României.
Timothy Kirkhope, din Regatul Unit, a cerut răbdare până când Comisia va adopta şi prezenta o decizie formală. „Apoi putem face o evaluare informată, bazată pe fapte, şi putem decide cum să acţionăm mai bine pentru integrarea populaţiei de origine romă, decât să acuzăm a priori un stat membru“. Kirkhope a subliniat şi faptul că „acest continent nu trebuie să reînvie fantomele din trecut ale naţionalismului“.
În cuvântul său, Cornelia Ernst din Germania, a atacat dur practicile autorităţilor franceze în raport cu romii din România şi Bulgaria. „Sarkozy violează legislaţia UE, libera circulaţie a persoanelor şi Carta Drepturilor Fundamentale. Aş dori să văd că aceste deportări sunt stopate“, a afirmat deputata, care a amintit de cazuri similare petrecute în Austria, Germania şi Italia. „Trebuie să luptăm împotriva acestora în Parlamentul European“, a încheiat Ernst.
„Populaţia romă trebuie să respecte legea“
Helene Flautre din Franţa, a întrebat-o pe Viviane Reding, comisarul responsabil pentru drepturile fundamentale, dacă discuţiile purtate până acum pe această temă au ajutat-o să-şi limpezească ideile şi dacă are nevoie de experţi şi dovezi suplimentare pentru a concluziona că situaţia actuală din Franţa este de neacceptat. „Încetaţi să refuzaţi asumarea responsabilităţii!“, a concluzionat Flautre.
Italianul Mario Borghezio crede că „toate acestea sunt un pretext, România şi Bulgaria nu au rezolvat această probleme acasă“ şi, mai departe, că „populaţia romă trebuie să respecte legea“. „Cetăţenii europeni sunt victime ale delictelor lor şi nu îşi doresc să îi aibă pe romi vecini“.
Ordinea publică, sarcină a statelor membre
În faţa tuturor opiniilor exprimate, Viviane Reding, comisar pentru justiţie şi drepturi fundamentale, a declarat că „statele membre sunt responsabile pentru asigurarea ordinii publice şi a securităţii cetăţenilor, dar orice măsură trebuie să respecte principiul proporţionalităţii“ şi a luat notă de asigurările prezentate de Franţa, care şi-a reafirmat intenţia fermă de a nu discrimina populaţia romă. Comisia Europeană va verifica, totuşi, dacă raportul prezentat de Franţa corespunde întrutotul cu realităţile de la faţa locului. „Până în momentul de faţă, am identificat o serie de aspecte asupra cărora autorităţile franceze trebuie să furnizeze informaţii suplimentare“, avertizează Viviane Reding.
