Există afacerişti care scot la iveală sute de mii de lei din bani „negri“, chiar sub nasul Fiscului. Nici o autoritate fiscală nu poate să-i verifice pe cei care îşi împrumută societăţile cu miliarde de lei vechi, cât ai pocni din degete, pentru ca ulterior să-i scoată din firmă curaţi, imaculaţi, în mod legal. Fiscul spune că astfel de creditări de firme cu sume enorme provenind de la persoane fizice sunt suspecte de evaziune sau de spălare de bani.
Oameni de afaceri cu dare de mână din Craiova fac posibile evaziuni fiscale chiar sub ochii Finanţelor. Ei îşi împrumută propriile firme cu sume uriaşe de bani, de ordinul sutelor de mii de lei (miliarde de lei vechi). Ulterior, afaceriştii îşi retrag acei bani cu care au creditat firma, astfel că sumele se întorc în buzunarul lor. Procedeul este legal, numai că este suspect de unde au atâţia bani lichizi patronii de firme craiovene, într-o perioadă de criză. Culmea este că Fiscul susţine că nu are cum să descopere dacă administratorul sau asociatul care şi-a creditat firma cu 300.000 de lei, să spunem, a făcut aceşti bani legal sau din evaziune, adică din bani „la negru“, nedeclaraţi la stat. Şeful controlului fiscal din cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Ioan Filipescu, a declarat că „aceasta este evaziunea legală, la vedere. Asociaţii sau administratorii aduc de acasă miliarde de lei vechi şi practic ne arată că sunt evazionişti, iar noi nu ne putem atinge de ei. Este evaziune legală pentru că ei îşi declară prin contabilitatea firmei banii aduşi de acasă – bani neimpozabili, proveniţi din activităţi licite sau ilicite“. Astfel de cazuri sunt descoperite tardiv, în timpul controalelor Fiscului.
Domeniile unde se spală bani: comerţ şi construcţii
Fiscul compară declaraţia de venit a patronilor de firmă care şi-au creditat companiile cu sute de mii de lei în decurs de un an sau chiar la o singură tranzacţie. Au fost cazuri în care chiar directorii firmelor împrumutau societatea. „Este imposibil să poţi să creditezi firma cu 100.000 de lei când tu ai în acte salariul minim sau mediu pe economie. Este clar că el face bani la negru, dar cadrul legal existent nu ne permite să aflăm provenienţa banilor cu care creditează el societatea“, a mai spus Filipescu. El susţine că nu există cadru legal pentru a se verifica averea şi toate veniturile persoanei fizice care este şi administrator la o firmă: „În Franţa, de exemplu, se face comparaţie între veniturile unei persoane sau ale unui cămin fiscal (soţ, soţie şi copii aflaţi în întreţinere) şi proprietăţile pe care le deţin. Dacă se constată că acel cămin fiscal a avut venituri mai mari decât cele declarate, atunci, în primul şi primul rând, francezii sunt puşi să plătească impozit suplimentar“. La noi se constată de oricine că unii au vile impozante şi maşini de lux, dar au firmele pe pierdere ani la rând, şi nimeni nu face nimic pentru a-i obliga să-şi achite impozitele, timp în care tot micii comercianţi sunt luaţi la bani mărunţi de Fisc şi de Garda Financiară. DGFP Dolj a arătat, pentru GdS, că domeniile de activitate în care s-au descoperit posibile evaziuni mari, la vedere, sunt comerţul şi construcţiile.
Zeci de sesizări la Ofi-ciul Spălării Banilor
Fiscul susţine că, în astfel de cazuri în care este suspectată evaziunea fiscală, instituţia poate să sesizeze Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB). „Avem 10-12 sesizări pe an la Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor. S-a ajuns la o frecvenţă de o sesizare pe lună. Nu ştim dacă s-a concretizat ceva. Oricum, cazurile în care asociaţii sau administratorii îşi creditează firmele cu sume mari au un grad de frecvenţă crescut“, a menţionat Filipescu. Asociaţii şi-au creditat firmele anul trecut sau chiar în 2008, dar abia acum descoperă Finanţele. Directorul adjunct al DGFP Dolj susţine că numai în timpul controlului fiscal se descoperă creditările din partea persoanelor fizice cu sume mari, iar altă modalitate legală de a afla acest lucru nu există.
Singura modalitate de a scoate bani din firmă
În afară de dividendele pe care le-ar primi la sfârşit de an, dacă firma are profit, asociaţii nu prea au modalităţi legale în România să retragă bani din propriile afaceri, fără să plătească impozite mari la stat. Ca să nu muncească doar pentru a plăti impozite, taxe şi contribuţii în România, mulţi patroni aleg să îşi crediteze firmele, pentru a scoate apoi banii legal din firmă fie de la banca unde au conturile sub formă de „restituire împrumut“, fie din casieria unităţii, cu dispoziţie de plată pe care scrie simplu „restituire avans“ sau „restituire împrumut“. Totuşi, ca să creditezi firma cu sute de mii de lei trebuie să îi ai, iar dacă ai aşa mulţi bani pe persoană fizică există suspiciunea de evaziune şi de spălare de bani. Dacă nu cumva evazioniştii au găsit o modalitate să-şi împrumute companiile doar fictiv, pentru a putea ulterior să scoată banii din firmă legal şi real. În România, deţinătorii de firme care folosesc banii companiei în nume personal ar face acte de natura penalului.
ONPCSB confirmă că sunt depuse tot mai multe plângeri
Numărul sesizărilor transmise din ţară către Oficiul Spălării Banilor a crescut de la un an la altul, pentru că s-au înmulţit şi instituţiile care transmit orice tranzacţie de peste 10.000 de euro. Din păcate, lipsesc datele concrete defalcate pe judeţe sau pe regiuni de dezvoltare. La solicitarea GdS, Oficiul a răspuns cu foarte mare întârziere, fără să detalieze situaţii din Dolj. „Nu avem date statistice la nivel teritorial. Dorim să subliniem că ONPCSB are o bună relaţie de cooperare cu toate structurile Ministerului Finanţelor Publice, în baza căreia instituţia noastră a primit, în cursul anului 2009, 179 de sesizări privind operaţiuni suspecte de spălare a banilor având ca origine structuri ale Ministerului Finanţelor Publice, din care: 100 de la Garda Financiară, 14 de la Autoritatea Naţională a Vămilor, 3 de la ANAF şi 62 de la Direcţiile Generale ale Finanţelor Publice din diferite judeţe“, a spus, pentru GdS, Nicolae Fuiorea, purtător de cuvânt al ONPCSB. Potrivit Oficiului Spălării Banilor, anul trecut, instituţia „a transmis către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie 360 de sesizări privind cazurile în care au fost identificate indicii temeinice de spălare a banilor“. Sesizările vizau situaţii din toată ţara.
