Executivul trebuie să plătească două miliarde de lei din arierate înainte ca revizuirea acordului să fie aprobată de boardul FMI. Astfel, Fondul a ţinut cont de solicitările patronatelor, care nu-şi mai puteau desfăşura activitatea din cauza datoriilor statului.
Board-ul FMI va aproba eliberarea următoarei tranşe de 914 milioane de euro din acordul stand-by după ce autorităţile române vor îndeplini precondiţiile stabilite, printre care şi plata a două miliarde de lei în contul arieratelor statului, a declarat Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI de evaluare. „La nivel de experţi am constatat că performanţele la finele lunii iunie sunt bune, iar programele sunt adecvate atingerii ţintelor majore din program. Odată ce autorităţile române vor realiza precondiţiile, board-ul FMI se va reuni şi se va aproba eliberarea tranşei de 914 milioane de euro (…). Evaluarea noastră arată că toate criteriile au fost îndeplinite, cu excepţia arieratelor, ţintă care a fost ratată şi până acum. (…) Din nefericire, soldul arieratelor nu s-a micşorat. Ca acţiune ce trebuie îndeplinită înainte ca revizuirea acordului să fie aprobată de board, guvernul trebuie să plătească 1,9 – 2 miliarde de lei din arierate“, a spus Franks. El a arătat că va putea cere o nouă derogare pentru România în privinţa arieratelor doar dacă se vor vedea eforturi „serioase“ pentru rezolvarea acestei probleme. „Cheia pentru o creştere economică sustenabilă în viitor în România este implementarea reformelor structurale pentru a se asigura un sistem public mai eficient şi pentru majorarea investiţiilor şi productivităţii“, a continuat Franks.
Oficialul FMI a menţionat că implementarea legislaţiei privind salarizarea unică şi reforma din sectorul de pensii, care trebuie să fie adoptate de parlament în luna septembrie, sunt „critice“. „Reformele pieţei muncii prevăzute până la finele anului 2010, precum şi angajamentul politic larg pentru furnizarea unui mediu stabil şi lupta contra corupţiei vor fi cruciale pentru ca economia României să-şi atingă potenţialul“, a conchis şeful misiunii FMI de evaluare.
Pe de altă parte, premierul Emil Boc a susţinut că guvernul va achita o parte dintre cele mai mari datorii ale statului, în principal în sectorul de sănătate, prin rectificarea bugetară care va fi efectuată până pe 20 august. El a precizat, la postul public de radio, că în proiectul de ordonanţă pentru rectificarea bugetară sunt prevăzute fonduri pentru plata unei părţi din aceste datorii.
Cerinţele patronatelor au fost ascultate
Reprezentanţii mediului de afaceri au menţionat că majoritatea condiţiilor impuse ieri de FMI vin ca urmare a solicitărilor patronatelor după întâlnirile cu Fondul. „Problema arieratelor este veche şi continuă să bage în faliment mii de firme. La întâlnirea cu reprezentanţii FMI, am cerut clar ca datoriile statului către firme să fie achitate în cel mai scurt timp, altfel mii de firme îşi vor închide afacerile. Sper ca acum guvernul să respecte data stabilită de Fond privind plata arieratelor, şi trebuie să-şi gestioneze corect cheltuielile astfel încât să aibă bani pentru datorii“, a declarat, pentru Curierul Naţional, Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt al Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR).
De aceeaşi părere este şi reprezentantul Consiliului pentru IMM-uri, care a declarat că, la întâlnirea cu FMI, CNIPMMR a spus Fondului că datoriile statului către firme blochează activitatea economică a ţării. „Plata arieratelor a fost una din cererile noastre. Nu mai putem face faţă cu datoriile statului, nu ne mai putem desfăşura activitatea. În plus, aceşti bani nu ne ajung pentru relansarea economică şi de aceea în 5-6 luni statul va încheia un nou acord cu FMI. Fără alt împrumut nu facem nimic, pentru că foarte puţine din măsurile guvernului sunt anticriză, majoritatea fiind pro criză, cum ar fi impozitul minim, impozitarea dobânzilor şi multe altele. România va mai fi în criză încă trei-patru ani, pentru că noi nu avem nimic pus la punct, totul este pe dos“, a declarat, pentru Curierul Naţional, Florea Pârvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).
CE: Economia României va scădea în acest an cu 1,9%
Economia României va scădea în acest an cu 1,9%, din cauza cererii interne slabe şi a inundaţiilor, dar PIB-ul va avansa în 2011 cu 1,5% sau chiar mai mult, a declarat Laurent Moulin, oficial al CE. Moulin a adăugat că, din punct de vedere al CE, au fost îndeplinite condiţiile de eliberare a celei de-a treia tranşe care-i revine în cadrul acordului, întrucât ţintele de deficit convenite vor fi atinse. Comisia va vira cea de-a treia tranşă din împrumut, în sumă de 1,2 miliarde de euro, în a doua parte a lunii septembrie.
„Slăbiciunile cererii interne, incertitudinile regionale, precum şi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la 1,9%. Economia va creşte cu 1,5 – 2% anul viitor şi chiar mai mult în 2012“, a afirmat, la rândul său, Jeffrey Franks. El a adăugat că trecerea la creştere economică va avea loc începând cu al doilea trimestru din 2011 şi se va menţine pe tot parcursul anului. Franks a arătat că, în acest an, anumite sectoare ale economiei au început să-şi revină, printre care exporturile. Oficialul FMI a precizat că, deşi construcţiile şi consumul se află încă la niveluri foarte joase, acestea îşi vor reveni după ce ajustările fiscale şi-au făcut efectul.
Este prematur un nou acord cu FMI
Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks, consideră că este prematur ca Guvernul României să ia o decizie privind încheierea unui nou acord cu instituţia financiară internaţională, întrucât oportunitatea unui alt aranjament depinde şi de cum evoluează economia în următoarele şase luni. „În mod clar este o decizie a Guvernului României (în ceea ce priveşte un nou acord – n.r.). Este prematur să luaţi această decizie acum“, a spus Franks. El a precizat că pentru fundamentarea unei asemenea decizii este bine să se vadă cum evoluează economia în următoarele şase luni. Franks a reiterat că există investitori străini care urmăresc îndeaproape politicile implementate într-o ţară şi predictibilitatea politicilor, iar FMI este privit ca un garant.
