România îşi consolidează statutul de contributor la bugetul UE

În România, în prezent, capacitatea totală de absorbţie pe fonduri structurale este de doar 12%. „Chiar dacă se evaluează că avem o capacitate de proiectare rezonabilă, capacitatea de implementare este aproape zero. România, la momentul la care discutăm, a reuşit să absoarbă în sensul de plăţi directe către agenţi economici români contractori din România fabulosul procent de 1,1% din cele 20 de miliarde de euro fonduri structurale“, a atras atenţia europarlamentarul PSD Victor Boştinaru, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională a Parlamentului European (REGI). Acesta a explicat că această capacitate diminuată de absorbţie a banilor europeni s-a înregistrat inclusiv în ceea ce priveşte infrastructura de transport, esenţială pentru dezvoltarea României. „Evaluarea CE despre Ministerul Transporturilor (MT) spune că aşa cum arată astăzi MT, cu structura sa politică şi cu sistemul de implicare politică, e complet incapabil să realizeze orice proiect cu finanţare europeană şi că acest minister are o capacitate zero de implementare a proiectelor europene. Deci, nu întâmplător, Traian Băsescu i-a reproşat lui Berceanu că a avut 10% cofinanţare şi n-a făcut nimic cu banii“, a explicat Victor Boştinaru.
Vestea proastă este că România este contributor net la bugetul UE cu o sumă care variază între 1,1 miliarde şi 1,4 miliarde de euro în funcţie de PIB în fiecare dintre ani. Ţinând cont că nivelul ratei de absorbţie a banilor europeni este mult scăzut şi de faptul suntem consideraţi incapabili de a implementa marile proiecte de infrastructură, şansa de a ne consolida poziţia nu doar de codaşi, ci de contributori la bugetul UE se accentuează. Acest lucru poate afecta semnificativ nivelul finanţărilor ulterioare pe care România le-ar putea primi de la UE. O altă veste proastă este şi aceea că la sfârşitul acestui an se încheie ciclul de finanţare pe ISPA şi riscăm să mai pierdem şi acolo o parte din bani. „Pe ISPA, România a avut 2 miliarde de euro din care a absorbit cam jumătate. La 1 ianuarie 2011 se încheie finanţarea şi apare partea frumoasă -fie continuăm proiectele aflate în derulare cu finanţare din buget propriu, de un miliard de euro, fie oprim proiectele, dar restituim miliardul primit“, a explicat Victor Boştinaru.  
Un alt element în defavoarea României este, potrivit europarlamentarului PSD, şi modul în care au fost aprobate proiectele depuse pe Măsura 322 „Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale“. „Datorită portocalizarii Măsurii 322 din primele 17 judeţe cele mai de success din România, cu totul întâmplător 16 sunt conduse de preşedinţi de Consiliu Judeţean ai PDL. Absolut accidental, primarii PSD au depus aproape dublul proiectelor depuse de primarii PDL, dar cu toate acestea, rata de success e mai mare în dreptul PDL, iar Doljul e în coada clasamentului cu o rată de success de 3,22%“, a spus Victor Boştinaru.