Procesul Transgaz, în care omul de afaceri Dinel Staicu este acuzat de fraudarea companiei cu 11,3 milioane de euro, demarează pe fond pe 15 septembrie. Inculpaţii au fost trimişi în judecată de DNA în 2007, dar, timp de trei ani, instanţele nu au putut hotărî cine are competenţa să judece dosarul. Dinel Staicu şi-a angajat o armată de avocaţi să-i câştige dosarele BIR şi Transgaz.
Preşedintele SIF Oltenia, Dinel Staicu, şi-a recăpătat ieri atribuţiile de conducere în fruntea companiei, pentru că ordonanţa Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) de suspendare din funcţie a expirat. CNVM l-a suspendat pe Staicu din funcţiile de administrator şi preşedinte al SIF 5, după ce omul de afaceri craiovean a fost condamnat pe fond, de către Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, la patru ani de închisoare cu executare, pentru implicarea sa în falimentul BIR. Staicu este acuzat că ar fi prejudiciat Banca Internaţională a Religiilor cu aproximativ cinci milioane de euro – prin contractarea unor credite obţinute cu încălcarea normelor bancare. Omul de afaceri a făcut apel şi a declarat că a angajat o armată de avocaţi ca să-i câştige procesul.
„Abia acum m-am trezit şi eu la realitate şi am început să citesc rechizitoriul, pentru că efectiv nu am ştiut pentru ce am fost condamnat. Am formulat recurs şi plătesc o armată de avocaţi ca să putem face o apărare bună şi să nu mai avem probleme pe viitor“, a spus Staicu, care este în concediu în această perioadă.
Dosarul Transgaz, demarat pe fond
Dinel Staicu trebuie să rezolve şi altă problemă cu justiţia, deoarece pe 15 septembrie începe pe fond alt proces, în care omul de afaceri este acuzat de fraudarea Transgaz Mediaş cu 11,3 milioane de euro. Procesul începe pe fond, după trei ani de la trimiterea sa în judecată, pentru că instanţele au jucat ping-pong cu dosarul. Pe 5 noiembrie 2007, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) emitea un comunicat prin care anunţa că procurorii au trimis în judecată nouă inculpaţi pentru săvârşirea mai multor infracţiuni, prin care au fraudat patrimoniul Transgaz SA Mediaş cu suma de 26 de milioane de lei (11,3 milioane de euro).
Din lot făceau parte Aurel-Gabriel Coconea – fost director general al Transgaz Mediaş, Dinel Staicu – preşedintele SIF Oltenia, Teodor-Cornel Volintiru, Popescu Carmen Ioana – acum membru CA la SIF Oltenia, fost director economic al BDJ SA Craiova, Vlad Rebega – fost director al BDJ SA Craiova, Iulian şi Tudorică Siclitaru, Vasile Naciu – fost director general la Asigurarea Naţională Română şi Georgel – Adrian Bogza – fost administrator la Delta Telecom SA. Cei nouă erau acuzaţi de săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni. Conform rechizitoriului, procurorilor, în perioada august 2000 – iulie 2001, directorul Transgaz SA, Aurel Coconea, a încheiat, cu încălcarea normelor legale, 14 convenţii de plăţi cu cinci societăţi cu capital integral de stat. Prin încheierea acestor convenţii, pe circuitul financiar dintre societăţile de stat transportoare, distribuitoare şi respectiv beneficiare de gaze naturale a interpus patru societăţi private – BDJ SA Craiova, Padogaz SA Bucureşti, Sironex SA Craiova şi Duminpex SM SRL Bucureşti – toate controlate de Dinel Staicu, cărora le-a asigurat finanţarea în mod fraudulos. Contrar legii, Transgaz a virat numerar în conturile celor patru societăţi, banii ajungând ulterior în buzunarele lui Staicu şi ale apropiaţilor săi, mai susţin procurorii.
Pentru asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni, cei nouă riscă între trei şi 15 ani de închisoare.
Ping-pong între instanţe
DNA a înaintat dosarul către Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Instanţa de la sector şi-a declinat competenţa către Judecătoria Mediaş. Decizia a fost atacată cu recurs de Dinel Staicu, la Tribunalul Bucureşti. În octombrie 2009, recursul a fost respins, iar dosarul a zburat către Mediaş. Pe 18 decembrie 2009, Judecătoria Mediaş îşi declină competenţa către prima instanţă sesizată, adică Judecătoria Sectorului 2. Totodată, constată conflictul negativ de interese şi trimite dosarul pentru soluţionare către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Pe 25 martie 2010, ÎCCJ stabileşte competenţa judecării cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2. În consecinţă, în iunie 2010 dosarul ajunge pe fond la această instanţă şi are ca prim termen data de 15 septembrie.
