Întâlnirea de ieri de la Craiova, între managerii locali de bănci, oameni de afaceri şi autorităţi locale din Oltenia, mediată de reprezentanţii Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a arătat că băncile şi mediul de afaceri încă nu sunt pe aceeaşi lungime de undă în ceea ce priveşte piaţa creditelor. Ei s-au acuzat reciproc fie că nu finanţează mediul privat, fie că patronii nu pun suflet în afaceri.
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii din România (FNGCIMM) a organizat ieri, la Craiova, o întâlnire între mediul de afaceri din Oltenia, autorităţile locale şi managerii băncilor care activează în această regiune a ţării, pentru a găsi soluţii în ceea ce priveşte creditarea, dar şi pentru dinamizarea atragerii fondurilor structurale. FNGCIMM a anunţat că principalele obiective ale întâlnirii erau legate de creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, de stimularea investiţiilor, de susţinerea şi crearea de noi locuri de muncă, în actualele condiţii economice. Însă, oamenii de afaceri şi prefecţii judeţelor din Oltenia au sărit la gâtul managerilor de bănci acuzându-i că nu acordă finanţări companiilor private la nivelul la care ar trebui. De altfel, bancherii au fost prezenţi la eveniment în număr mult mai mare decât reprezentanţii mediului local de afaceri. S-a discutat mult despre eforturile nefireşti pe care le face un întreprinzător privat să obţină un credit pentru dezvoltarea afacerii sau pentru a cofinanţa un proiect din fonduri structurale. Preşedintele Fondului, Aurel Şaramet, a arătat că şi firmele trebuie să rişte pentru a avea câştig în afaceri.
Conflict deschis între bancheri şi firme
Preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet, prezent ieri la Craiova, a subliniat ideea că „zona cea mai periculoasă a ţării este să pui în antagonism sistemul bancar şi mediul de afaceri“, când soluţia ar consta în comunicare, în sensul că băncile trebuie să le explice exact firmelor ce vor de la ele, ce aşteptări au şi ce produse combinate le oferă întreprinzătorilor particulari. Primul care a spart „gheaţa“ şi a acuzat direct bancherii de situaţia din economia reală a fost prefectul de Vâlcea, Petre Ungureanu: „Mulţi cetăţeni din Vâlcea nu pot convinge băncile să le acorde credite pentru firmele lor. Să ne gândim şi câţi bancheri trebuie schimbaţi. Poate experienţa prea mare a directorilor de bănci este negativă şi păguboasă“. Ungureanu a avertizat indirect băncile că vor rămâne fără clienţi, spunându-le celor aproape 30 de directori de bănci din sală că „în curând veţi rămâne ca magazinele comerciale: cu foarte multe spaţii goale şi tot nu reduceţi chiria“. Şi prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, a arătat cu degetul băncile, spunând cum a intervenit el pentru persoane din mediul privat: „Au venit două persoane la mine să-mi ceară să intervin pe lângă bănci, pentru a accesa milioane de euro din bani europeni, dar nu s-au putut accesa pentru că băncile nu le-au dat bani. (…) Presupune şi o deschidere din partea personalului băncilor. S-au pierdut bani europeni din cauza lipsei de cofinanţare“.
„Cine ne finanţează?“, se întreabă firmele
Legat de tema zilei – îmbunătăţirea atragerii fondurilor structurale, reprezentantul Patronatului Local al IMM-urilor din Calafat, Ionel Dumitrescu, i-a întrebat pe interlocutori de ce băncile la care a apelat în urmă cu o lună şi jumătate (pentru cofinanţarea unui proiect transfrontalier cu bulgarii) nu i-au dat răspuns nici până acum. Dar întrebarea întreprinzătorului privat a rămas fără răspuns pe parcursul discuţiilor. Omul de afaceri craiovean Radu Hurezeanu a explicat cum au pierdut firmele din grupul pe care îl reprezintă două mari proiecte din fonduri europene, din cauză că băncile nu i-au finanţat proiectele: „Pe primul proiect mi-a fost imposibil să găsesc finanţare de la o bancă, deşi proiectul era pe cercetare alimentară şi era de valoare mare, cinci-şase milioane de euro. În triunghiul Fond-bancă-firmă, doar Fondul de Garantare îşi face partea lui de treabă, iar banca mai mult omoară acest triunghi decât să-l ajute. În Dolj există foarte puţine proiecte europene începute“. El a mai spus că, dacă se continuă politica actuală a băncilor, lucrurile nu vor evolua.
„Puneţi-vă casele garanţie!“, spun bancherii
Reprezentantul Bank Leumi a arătat că încă se merge pe austeritate şi că atât băncile, cât şi mediul de afaceri aşteaptă soluţii „pentru a reporni motoarele“, dar că, pentru ca o bancă să acorde credite unui privat, trebuie să se vadă „că afacerea se mişcă“, pentru a dormi liniştit: „Eu, ca om de bancă, nu plasez banii mei, ci banii acţionarilor băncii. Eu trebuie să am conştiinţa curată când pun capul pe pernă“. Alt bancher, de data aceasta de la BRD Grup Drobeta, a arătat că numărul creditelor restante (care nu se mai întorc la bancă) este de trei ori mai mare decât al celor neperformante (care mai pot fi recuperate) şi a lăsat să se înţeleagă de ce nu dau băncile credite firmelor. El a spus că oamenii de afaceri trebuie să garanteze cu casele proprii: „Noi finanţăm în continuare, dar valenţa este alta. Bancherii le-au spus patronilor: «Dovediţi-vă ataşamentul faţă de afacere şi aduceţi garanţie şi apartamentul personal!». Dar puţini au făcut-o“.
Soluţii concrete pentru credite
Preşedintele FNGCIMM, Aurel Şaramet, a arătat că Fondul poate veni în sprijinul firmelor care au deja un credit. Fondul intenţionează să garanteze până la 80% din valoarea acelui credit în favoarea băncilor. Astfel, firma poate să-şi folosească bunurile pe care le are drept garanţii pentru accesarea unor linii de credit, unde FNGCIMM, prin filiala locală de la Craiova, poate garanta până la 50% din linia de credit. Şaramet a arătat că Fondul nu va practica astfel de garantări ale creditelor pentru firme din toate domeniile de activitate. Tot ca o noutate, firmele care au accesat deja fonduri europene pot depune garanţii către bănci chiar şi bunurile cumpărate cu fondurile respective, potrivit unei ordonanţe de urgenţă de anul acesta.
Eşecul la garantare – din cauza insolvenţei
FNGCIMM, prin filiala sa din Oltenia – Fondul Local de Garantare Craiova, garantează în favoarea băncii până la 80% dintr-un credit contractat de firmă. La nivelul regiunii noastre, cazurile în care firma nu mai poate plăti creditul în astfel de contracte garantate de Fond se datorează exclusiv insolvenţei firmelor. „La garantarea creditelor, eşecul este peste media pe ţară în această regiune, din cauza insolvenţei, mai ales a autoinsolvenţei, care a devenit sport naţional. Media la nivel naţional este de 6%, iar în Oltenia este de 6,4%. Ne asumăm în continuare riscul, pentru că Fondul este singura pârghie care mai funcţionează în această perioadă“, a afirmat Şaramet. Capitalul FNGCIMM, care este o instituţie de stat, este de 105 milioane de euro şi e posibil să mai primească de la stat 46 de milioane de euro la rectificarea bugetară. FNGCIMM poate să acorde garanţii firmelor de până la 1,2 miliarde de euro, contra unui comision care porneşte de la 1,1%. Valoarea garanţiei poate fi de maximum 2,5 milioane de euro.
