O ordonanţă de urgenţă le interzice expres băncilor să modifice comisioanele pe parcursul derulării unui credit, să adauge costuri noi împrumutului şi, mai ales, acestea nu mai pot percepe un comision aberant, de rambursare a ratelor lunare dacă achită ratele lunare altă persoană decât titularul creditului. Dacă încalcă legea, băncile pot primi amenzi de 100.000 de lei.
Ordonanţa de Urgenţă (OUG) nr. 50/2010 privind contractele de credit către consumatori face lumină în sistemul bancar românesc, ceea ce va conduce la eliminarea clauzelor abuzive din contractele de împrumut, dar face imposibilă situaţia în care băncile să majoreze peste noapte comisioanele, dobânzile, respectiv costul creditului. Pentru prima dată, de prevederile unui astfel de act normativ beneficiază şi clienţii care au deja împrumuturi mai vechi contractate de la instituţiile de credit din România. Pe lângă comisioanele de rambursare anticipată a creditelor eliminate sau diminuate de ordonanţă (în funcţie de tipul de credit), despre care GdS a scris recent, actul normativ scrie negru pe alb, clar şi pe înţelesul tuturor că sunt „interzise“ anumite comisioane, dar şi majorarea celor existente. Astfel, la art. 35, OUG nr. 50/2010 precizează: „se interzice majorarea comisioanelor, taxelor, tarifelor, spezelor bancare sau a oricăror altor costuri aferente contractului, cu excepţia costurilor impuse prin legislaţie“. De asemenea, sunt interzise introducerea şi perceperea de noi taxe şi comisioane de către bănci, cu excepţia „unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevăzute în contract şi care nu erau oferite consumatorilor la data încheierii acestuia“.
Comisionul aberant dispare
Clienţii au mai câştigat o bătălie împotriva băncilor care practicau un comision absolut aberant: dacă la ghişeul băncii se prezenta altă persoană decât titularul creditului pentru a plăti ratele acestuia, aceasta era obligată să achite băncii un comision neobişnuit de trei euro. Adică pentru simplul fapt că plăteai băncii o rată, erai taxat pentru că nu venise titularul creditului. BCR era una dintre băncile care practicau un astfel de comision. OUG nr. 50/2010 interzice expres aberantul „bir“ către creditori. BCR ne-a comunicat oficial că nu se mai percepe respectivul comision: „Comisionul de depunere de numerar pentru plata ratelor la credit nu se mai percepe. Indiferent dacă rambursarea se efectuează de către împrumutat, coplătitor, terţ şi indiferent când are loc (la data scadenţei, înainte, după sau ca rambursare anticipată), comisionul este zero“.
În acelaşi timp, legiuitorul interzice şi perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit. Băncile trebuie să se alinieze la prevederile actului normativ, care a intrat deja în vigoare de la 21 iunie. Cele mai atinse la „buzunar“ de interzicerea comisioanelor nelegale sunt alte instituţii de credit decât băncile, cunoscute drept instituţii financiare nebancare (IFN), multe dintre ele practicând comisioane „după ureche“, menite să jecmănească şi mai rău clientul.
Dobânda variabilă, clarificată
Mai multe bănci care aveau în ofertă credite cu dobândă variabilă nu o raportau neapărat la indicii de referinţă ROBOR (pentru creditele în lei), EURIBOR (pentru euro) etc. Acestea calculau dobânda variabilă în funcţie de condiţiile interne ale băncii, independent de evoluţia indicilor de referinţă. Mai exact, deşi un client avea în contract trecută „dobândă variabilă“, ratele lui lunare nu scădeau atunci când se reduceau cotaţiile EURIBOR, ROBOR sau LIBOR, ci depindeau doar de o dobândă internă a băncii. De acum înainte, OUG nr. 50 obligă instituţiile de credit (potrivit art. 37 din actul normativ) să aplice „în contractele de credit cu dobândă variabilă următoarele reguli: dobânda va fi raportată la fluctuaţiile indicilor de referinţă EURIBOR/ROBOR/LIBOR/rata dobânzii de referinţă a BNR“.
Banca nu poate majora dobânda fără acordul clientului
În cazul în care creditorul îi propune debitorului majorarea dobânzii, iar acesta nu o acceptă, atunci banca nu are voie să denunţe unilateral contractul de credit sau să-l rezilieze înainte de a-i propune consumatorului o ofertă de reeşalonare sau de refinanţare, în raport cu veniturile lui actuale.
Fără clauze abuzive
Legiuitorul obligă băncile să nu mai modifice clauzele contractuale unilateral, pe parcursul derulării unui împrumut cu o persoană fizică, ci numai cu acceptul clientului. Dar dacă împrumutatul nu este de acord cu noile clauze contractuale, banca nu are voie să considere „acceptare tacită“ din partea clientului. Deci, contractul nu poate fi modificat. Totodată, în cazul în care debitorul nu acceptă noile condiţii ale băncii, atunci aceasta nu are voie să-l penalizeze pe client sau să-i declare creditul scadent. Până acum, în piaţa bancară exista o practică prin care clientul aflat la ananghie era şi mai mult strâns cu uşa. Mai multe bănci şi, în special, IFN-urile introduceau clauze în contract, potrivit cărora, dacă omul întârzia plata ratelor, atunci întregul împrumut devenea exigibil, adică persoana respectivă trebuia să achite imediat tot creditul. La data intrării în vigoare a acestei ordonanţe s-a abrogat Legea nr. 289/2004 privind regimul juridic al contractelor de credit.
Amenzi usturătoare pentru bănci
Băncile care încalcă prevederile OUG nr. 50/2010 riscă amenzi mult mai mari decât cele de până acum. De exemplu, introducerea altor comisioane decât cele stabilite de ordonanţă se amendează cu sume de la 20.000 la 100.000 de lei. La fel se sancţionează şi modificarea contractului de împrumut fără acordul clientului.
Ce comisioane mai pot percepe băncile
Pentru creditul acordat, creditorul poate percepe numai:
– comision de analiză dosar;
– comision de administrare credit sau comision de administrare cont curent;
– compensaţie în cazul rambursării anticipate;
– costuri aferente asigurărilor;
– după caz, penalităţi;
– comision unic pentru servicii prestate la cererea consumatorilor.
