Băncile au început să limiteze împrumuturile în valută, în special creditele de consum. Unele bănci de top au decis deja să acorde credite în euro sau alte valute doar acelor clienţi care sunt plătiţi în monedele respective. Totuşi, împrumuturile în lei sunt mai scumpe decât cele în valută, dar cine ia credit de la bancă în euro, franci elveţieni sau dolari îşi asumă un risc valutar mai mare. GdS a calculat cu cât le-au crescut ratele celor împrumutaţi în valută.
Băncile care activează în România încep să trieze clienţii (aceia care au mai rămas) cărora le mai pot acorda credite în valută. Multe bănci au acordat credite de consum în valută, iar altele au cea mai mare parte a creditelor ipotecare acordate în euro şi chiar franci elveţieni. La orice depreciere a euro sau a francului elveţian, oamenilor le cresc ratele lunare de plată, iar în ultima perioadă riscul valutar este şi mai mare. La ipotecare, banca are cum să execute un client care nu-şi mai permite să-şi achite creditele în valută, dar pentru împrumuturile de consum neachitate la termen băncile trebuie să facă eforturi să-şi recupereze banii. Pentru a reduce riscul valutar la care sunt supuse aceste credite de consum, băncile au decis să limiteze accesul la împrumuturile în valută, mai ales dacă acei clienţi sunt plătiţi în moneda naţională. „Noi nu mai acordăm astfel de credite de consum decât celor care au venituri în valută sau angajaţilor care au salariul legat de o valută, pentru că ştim că acolo nu există nici un risc“, a declarat zilele trecute, pentru EvZ, managerul adjunct al unei bănci de top.
Lunile trecute, un senator propusese un proiect de act normativ care să limiteze creditul în valută, după modelul adoptat în Ungaria, pe motiv că, cu cât sunt mai multe credite în valută, cu atât va fi cererea mai mare pe piaţă şi acest lucru va conduce la deprecierea monedei naţionale. Acel proiect nu a fost concretizat la noi, pentru că o astfel de lege nu ar avea cum să apară, parlamentul neputând impune băncilor private politica de credite pe care o acordă. „Este foarte greu să le impui unor bănci străine care activează în România care este politica de credite pe care să o adopte, aşa că o astfel de lege nu are logică“, au spus, pentru GdS, surse din Asociaţia Română a Băncilor, organizaţie care reprezintă mai multe bănci comerciale din România.
BNR încă nu a oprit creditarea în valută
Banca Naţională a României (BNR) este singura instituţie care ar putea limita creditarea, dar nu a făcut-o până acum. Însă, de câţiva ani încoace, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, făcea un apel către români: „Împrumutaţi-vă în moneda în care sunteţi plătiţi!“. Purtătorul de cuvânt al BNR, Mugur Şteţ, a declarat pentru GdS că „ţine de politica fiecărei bănci în parte“. „Băncile deja nu mai împrumută pe oricine în valută, pentru că, la un moment dat, riscul valutar este mare. Delimitarea (cui acordăm credite în valută şi cui nu) se face prin scoring“, a spus şi comunicatorul unei bănci.
De ce s-ar teme băncile de valută?
Unele bănci au scos din oferta lor anumite tipuri de credite în valută. Creditele în lei sunt, în prezent, mai scumpe decât cele în valută şi la împrumuturile de consum, şi la cele ipotecare, aşadar, ratele în euro sunt uşor mai ieftine decât cele în lei în aceleaşi condiţii (adică aceeaşi sumă împrumutată şi pe aceeaşi perioadă). De exemplu, o bancă are dobânda la euro 6,44% pe an, iar pe 60 de luni rata lunară este de 414 lei (97,9 euro) la o sumă de 5.000 de euro luată cu împrumut. Aceeaşi sumă luată în lei are o dobândă de 13,27% pe an, iar rata ajunge la 489 de lei pe lună, deci cu 75 de lei mai mult decât rata în euro. Datele au fost calculate conform calculatorului de rate de pe site-ul băncii respective. Dar, dacă luăm în calcul riscul valutar, băncile câştigă mai mult acum din creditele în valută decât în urmă cu doi ani, de exemplu. Tuturor românilor care au credite în valută le-au crescut acum ratele, ca urmare a devalorizării leului. Unii nu mai pot să-şi achite ratele, astfel că acele credite devin brusc neperformante. După calculele GdS, faţă de acum doi ani, ratele în valută sunt mult mai mari în acest moment, în condiţiile în care multor români le-au scăzut veniturile. Am luat în calcul rate de 500 de euro, tot atâţia franci elveţieni şi dolari. Pe 18 iunie 2008, o persoană care avea o rată de 500 de euro plătea către bancă 1.831 de lei, iar după doi ani, la 18 iunie 2010, rata exprimată în lei a ajuns la 2.122,4 lei (a crescut cu 291,4 lei pe lună). La o rată de 500 de dolari în 2008, omul plătea 1.183 de lei, iar acum plăteşte 1.714,95 lei (creşterea este de 531 de lei). La 500 de franci elveţieni, persoana luată ca exemplu mergea la bancă, în 2008, cu 1.131,8 lei, iar pe 18 iunie 2010 trebuia să scoată din buzunar 1.544,45 lei (creşterea este de 412,65 lei pe lună). Acesta este riscul valutar despre care vorbesc băncile. Evident, situaţia poate fi şi invers, să se aprecieze moneda naţională, iar ratele în valută ar fi mai mici, dar acest lucru nu poate fi decât pe termen scurt. Marele avantaj era acela că persoanele fizice puteau lua mai mulţi bani în valută decât în lei. În plus, creditele ipotecare se vor acorda în continuare în valută, în special în euro, pentru că ele sunt pe termen lung şi există posibilitatea ca România să treacă la euro între timp.
Dobânzi comparative
Anul trecut, discrepanţa între dobânzile la împrumuturile în lei şi la cele în valută era uriaşă. La aceeaşi bancă, împrumutul în lei avea o dobândă de 13-14% pe an, iar cel în euro, 6,5%-7,5% pe an. În prezent, puţine instituţii de credit mai au aşa diferenţe între credite în funcţie de moneda în care se împrumută. De exemplu, BRD practică o dobândă de 9% pe an la lei şi 9,72% la euro, iar ratele lunare (la aceeaşi sumă împrumutată) sunt comparabile. CEC Bank are aceeaşi politică, doar că leul este uşor mai scump decât euro: dobânda la lei – 11,35% pe an, dobânda la euro – 8,2%. Alte instituţii de credit au crescut marja băncii la euro, astfel că împrumutul în această valută este doar uşor mai ieftin decât cel în lei. De exemplu, la Piraeus Bank, dobânda băncii la lei este ROBOR la trei luni (5,18%), plus marja de 9,5%. În total, 14,68% la creditele în lei. La valută dobânda este EURIBOR la trei luni (0,644%), plus marja de 13,5%. Un total descurajant de 14,14%.
