În situaţii de urgenţă, orice secundă contează! Echipa SMURD din Craiova este condusă de o femeie care a început în urmă cu mai bine de 12 ani experimentarea unui sistem de urgenţă ce funcţionează şi în alte ţări europene, având la bază transferul unui echipaj medical spitalicesc cu dotarea necesară la locul unde este pacientul aflat în stare critică. Planurile de viitor ale acestei echipe sunt promiţătoare, asigurându-ne că în aproximativ trei ani regiunea Oltenia va avea un elicopter…
Echipa SMURD Craiova, formată în special din tineri, acţionează prompt. Pe timpul zilei părăsesc porţile instituţiei în drum spre misiune în maximum un minut, iar pe timpul nopţii, în maximum două minute. Atunci când este în joc viaţa cuiva, orice gest este vital, orice atitudine. Motoul acestor oameni este simplu, dar atât de important: „Cine salvează o viaţă salvează o lume!“… SMURD desfăşoară activitatea cu personal specializat în acordarea asistenţei medicale în următoarea structură organizatorică: un subofiţer asistent medical principal, echipaj ambulanţă terapie intensivă cu următoarea componenţă – un medic specialist sau primar medicină de urgenţă, un asistent medical special instruit pentru intervenţiile medicale de urgenţă, un conducător auto – subofiţer instruit în acordarea primului ajutor calificat, echipaj de descarcerare – format din câte trei subofiţeri cu experienţă în intervenţiile de salvare a victimelor încarcerate şi cu pregătire în acordarea primului ajutor. SMURD mai are şi alte două echipaje de prim ajutor – formate din câte trei paramedici instruiţi în acordarea primului ajutor calificat.
Bazele SMURD Craiova, puse de o femeie
Medicul Luciana Rotaru, ardeleancă de loc, a pus bazele SMURD în Craiova, al doilea Serviciu Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare înfiinţat la nivel naţional. De 12 ani şi-a format o echipă tânără, alături de care este în slujba misiunii de a salva vieţi. Au pornit iniţial la drum opt medici şi 16 asistenţi, astăzi sunt 22 de medici titulari, 12 medici rezidenţi şi 29 de asistenţi. Se consideră o „norocoasă“ pentru că a fost printre primii care au avut şansa să pună bazele Medicinei de Urgenţă. „Este o specialitate medicală cu un profil aparte, la care medicul îşi desfăşoară activitatea atât în mediul spitalicesc, cât şi extraspitalicesc. Dar, peste toate, a lucra la SMURD înseamnă să fii permanent pe baricade. Este o meserie foarte riscantă, oricând în pericol direct, din care chiar se moare… Pe linia întâi în caz de calamităţi, accidente, infecţii, puşi faţă în faţă cu aparţinători care în situaţii de criză nu se pot controla. Este cea mai vizibilă dintre specialităţile medicale – toată lumea are acces la observarea actului medical, care de cele mai multe ori se petrece în stradă… Dincolo de toate însă, este foarte mult algoritm în meseria asta! Satisfacţia acestei meserii o ai atunci când reuşeşti să resuscitezi un om, să îl readuci la viaţă, atunci când lupţi cu timpul şi fiecare clipă contează… Am avut norocul de a cunoaşte un om. Ironia sorţii este faptul că nu este român. Raed Arafat s-a străduit, a făcut şi face sacrificii pentru SMURD şi a salvat oameni din toate colţurile ţării“, a povestit Luciana Rotaru, medic-şef la Unitatea de Primiri Urgenţe – SMURD Craiova.
Viaţa medicului Luciana Rotaru – gărzi, ore la catedră, munca în spital
Face gărzi atât în spital, cât şi la ISU (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă), dar predă şi Medicină de Urgenţă studenţilor de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova. Fiecare caz este pentru aceşti oameni vital, particularitatea fiecărui accident sau caz medical este discutată cu studenţii. Nu se pune niciodată problema ca după „încheierea“ programului să-ţi uiţi cazurile. „Sunt şi situaţii ieşite din comun, care te marchează, deşi poate este doar un alt accident din meseria ta… Însă, de fiecare dată există altă prismă, în care este implicat poate un copil sau o gravidă şi care îţi rămâne întipărit mult timp acolo, undeva… Din nefericire însă, în judeţul Dolj ne confruntăm cu foarte multe cazuri determinate de alcool. Jumătate dintre pacienţii noştri sunt găsiţi în stare de ebrietate, indiferent că sunt femei sau bărbaţi… Este trist, alcoolul generează agresivitatea şi violenţa domestică…“, a adăugat medicul Rotaru. Luciana Rotaru şi-a făcut meseria nu doar în ţară, ci şi în Marea Britanie sau Franţa. Cu amintiri deosebite şi o experienţă importantă a rămas din Marea Britanie, unde a avut primul contact cu medicina de urgenţă, pe când această specializare era abia la început în România…
În seara în care am reuşit să stăm de vorbă cu medicul Luciana Rotaru era de gardă la ISU, tocmai terminase cursurile la Universitate, iar a doua zi avea program în spital… La 21.05, Luciana Rotaru a fost înştiinţată că s-a primit un apel de urgenţă din Filiaşi, unde un tânăr de 23 de ani era resuscitat. În câteva secunde şi-a anunţat echipa şi au plecat spre locul accidentului. 300 de pacienţi pe zi este media celor cărora Luciana Rotaru şi colegii săi le acordă asistenţă de urgenţă… Are planuri mari: „În maximum trei ani, SMURD-ul nostru va avea elicopter, atât de necesar pentru Oltenia“. Pe lângă viaţa dedicată meseriei, Luciana Rotaru nu are timp de nimic altceva. Nu se plânge nici o clipă, însă este tristă când vine vorba de sistemul medical românesc. Ofertele îi curg şir de la spitale de prestigiu din străinătate, iar media ofertei salariale pentru o lună ar fi de 10-15.000 de euro… „Pe zi ce trece, ne pleacă medicii din ţară. Vom avea doar medici primari, dar nu vom mai avea medici de 35 de ani…“, a concluzionat Luciana Rotaru.
Paramedicii au adus la suprafaţa apei propriul coleg…
În echipajul SMURD, alături de medic, un rol esenţial îl au paramedicii. Din 1997, atunci când preşedintele ţării a promulgat Legea nr. 121 a Corpului Pompierilor Militari, care specifică faptul că pompierii au atribuţii în acordarea asistenţei de urgenţă medicalizată, a început totul şi pentru aceştia. După un an, s-au achiziţionat două ambulanţe tip „C“ conform standardelor şi reglementărilor naţionale şi europene, două ambulanţe tip „B2“ echipate inclusiv cu defibrilator semiautomat, o autospecială de intervenţie pentru accidente colective, dezastre naturale şi operaţiuni de salvare grea, trei autospeciale transport multiple victime. De asemenea, în 2008 s-a înfiinţat în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă la Detaşamentul 2 Craiova Centrul de formare regional – în acordarea primului ajutor calificat, în efectuarea procedurilor de descarcerare şi altor operaţiuni de salvare. „S-au constituit primele echipaje de prim ajutor din judeţ, în cadrul Detaşamentului de Pompieri Calafat şi al Secţiei de Pompieri Băileşti. În 2009 – dispeceratul a fost preluat de către ISU pentru coordonarea echipajelor SMURD. Este o meserie minunată, este de ajuns să prinzi «microbul» că nu mai poţi renunţa. Sunt însă şi situaţii dificile… De exemplu, am fost puşi în situaţia de a-l găsi şi scoate la suprafaţă pe un coleg de-al nostru, scafandru, care s-a înecat în lacul de la Fântânele…“, a povestit căpitan Florin Cocoşilă, purtător de cuvânt la ISU.
Scurt istoric SMURD
La început, activitatea desfăşurată în primul an la Târgu Mureş a purtat denumirea SMUR (Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare). Această denumire este utilizată de servicii similare în ţări francofone cum sunt Franţa şi Belgia. În 1993, introducând primul echipaj de descarcerare la Târgu Mureş şi concomitent la Oradea, s-a adăugat litera „D“ pentru descarcerare, numele devenind SMURD. Trebuie menţionat că s-a încercat schimbarea denumirii SMURD în SIAMUD„ (Staţia de Intervenţie pentru Asistenţă Medicală de Urgenţă şi Descarcerare). Unele judeţe au folosit această denumire o scurtă perioadă, însă în final s-a revenit la denumirea iniţială, confirmată şi prin lege.
