După ce UE ne închide gropile de gunoi din localităţi, pentru că nu corespund standardelor europene, deşeurile sunt depozitate la întâmplare, acuză comisarii de mediu. Primarii au puţine soluţii pentru a rezolva această problemă.
Închiderea gropilor de gunoi din localităţile doljene, conform cerinţelor UE, riscă să transforme judeţul într-un focar de infecţie. Aceasta deoarece autorităţile nu se înţeleg asupra destinaţiei gunoaielor, iar primarii doljeni sunt incapabili să găsească soluţii alternative. „Mai sunt de închis circa 30 de gropi de gunoi, deoarece acestea nu corespund standardelor admise în UE. Singura groapă care se ridică la standardele europene este cea de la Mofleni (lângă Craiova). Unii primari nu au înţeles că trebuie să găsească alternative, astfel că acum gunoiul se depozitează la întâmplare“, a declarat Ileana Şerban, comisar-şef al Gărzii de Mediu Dolj. Spre exemplu, edilii din Calafat nu ştiu unde trebuie să depoziteze cele 25.000 de tone de gunoi produse anual de oraş. Primarul din Calafat, Mircea Guţă, studiază încă această problemă.
„Avem oferte din partea unor firme germane şi austriece, chiar şi româneşti. Acestea sunt interesate să producă biogaz din deşeuri. Eu voi avea cât de curând o discuţie şi cu Silviu Prigoană, să vedem dacă este interesat de această problemă“, declara recent primarul. Deputatul Silviu Prigoană, patronul grupului de firme Rosal, este interesat de colectarea gunoaielor şi în alte localităţi. Spre exemplu, Rosal Grup SRL participă la o licitaţie organizată de Primăria Dăbuleni, unde se duelează cu Gira Sal-Eco SRL Bucureşti.
Confruntarea se anunţă interesantă, mai ales că patronii Gira sunt doljeni, iar primăria are altă culoare politică decât cea a competitorilor. La licitaţie se înscrisese şi o a treia firmă, AB Meridian Construct, care a fost descalificată pentru că nu specificase redevenţa pe care o va plăti primăriei.
Soluţii temporare la Băileşti şi Segarcea
Nici Bechetul nu are, deocamdată, un operator de salubritate ca partener. Primarul Costel Tulitu spune că a publicat anunţul de licitaţie în acest sens, dar că nu s-a prezentat nimeni.
La Segarcea, serviciul de salubritate al primăriei încă se ocupă de colectarea gunoaielor. „Avem 6.000 – 7.000 de tone anual. Deocamdată, mai avem o groapă care nu a fost închisă. La anul, când se va închide, vom alege o soluţie. A venit o firmă italiană, care era interesată de colectarea gunoaielor, şi care spunea că are în plan să construiască la Calafat o centrală termică pentru care au nevoie de combustibil constând în gunoaie“, spune primarul Nicolae Popa.
Băileştiul este într-o situaţie la fel de delicată. „Avem contract să ducem gunoiul la groapa de la Calafat, până pe 16 iulie. După aceea, nu ştiu ce putem face. Administraţia a accesat un proiect prin Sapard, prin care a cumpărat trei maşini de gunoi şi europubele, pe perioada 2006 – 2011. Până anul viitor nu putem concesiona serviciul de salubrizare. Eu am mai făcut demersuri pe la guvern să renegociem cu UE. Nu este posibil să avem dreptul doar la o groapă de gunoi pentru judeţ“, spune primarul Costel Pistriţu. În alte zone, primarii s-au orientat altfel. „Localităţi cum ar fi Cârcea au decis să transporte gunoiul la Balş. Este şi aproape şi are costuri mai mici“, a explicat comisarul-şef Ileana Şerban.
Singura groapă de gunoi conformă cu normele UE este cea a Craiovei. Cele 49 de hectare de la Mofleni au o capacitate de stocare de 4,5 milioane de metri cubi, pe o perioadă de exploatare de 30 de ani.
