Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Dolj au desfăşurat, timp de trei săptămâni, întâlniri cu părinţii, profesorii, managerii unităţilor de învăţământ, dar şi cu reprezentanţi ai comunităţilor locale pe tema proiectului Legii Educaţiei Naţionale. Toate propunerile au fost centralizate şi au fost trimise ieri Ministerului Educaţiei.
Conform proiectului, directorii îşi vor putea alege profesorii de la catedră prin concurs, organizat în şcolile care au personalitate juridică (cu peste 300 de elevi), profesorii vor fi evaluaţi anual de directori şi, în funcţie de rezultate, li se vor prelungi sau nu contractele la catedră, iar salarizarea se va face în funcţie de performanţă. Definitivatul va lua locul titularizării, va fi un examen naţional, organizat de Ministerul Educaţiei, şi nu va mai putea fi susţinut oricând, ca acum. Cadrele didactice vor fi obligate să se pregătească permanent, după cinci ani de la obţinerea definitivatului ele trebuind să aibă cel puţin 90 de credite acumulate în urma cursurilor de perfecţionare. Din propunerile părinţilor, dar şi ale cadrelor didactice din Dolj reiese că aceştia se opun categoric desfiinţării examenului de titularizare, măsură care „ar lăsa cadrele didactice la mâna directorilor de şcoală“. Părerile sunt însă împărţite când vine vorba de trecerea clasei a IX-a la gimnaziu, în condiţiile în care cei mai mulţi spun că nu există baza materială şi nici necesarul de profesori. „Nu am avut o opinie unitară. Au fost părinţi care sunt de acord cu trecerea clasei a IX-a la liceu, dar şi alţii care s-au opus categoric acestei propuneri. Toţi au admis însă că este necesară o reformă în învăţământul românesc“, a spus Alexandru Gâdăr, inspector general adjunct la ISJ Dolj.
Părinţii susţin simplificarea materiei
Proiectul întocmit de Ministerul Educaţiei prevede amenzi cuprinse între 500 şi 5.000 de lei pentru părinţii ai căror copii chiulesc de la şcoală, sancţiune ce va fi dată de primărie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ. Proiectul prevede, printre altele, că părintele sau tutorele legal va trebui să ia măsuri pentru prezenţa copilului la şcoală în baza unui contract educaţional, încheiat cu unitatea de învăţământ în momentul înmatriculării antepreşcolarilor, respectiv preşcolarilor sau elevilor. Contractul educaţional-tip, în care sunt înscrise obligaţiile reciproce ale părţilor, este aprobat prin ordin al ministrului şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie. Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru asigurarea frecvenţei şcolare a elevului, în caz contrar el riscând să fie sancţionat sau obligat să muncească în folosul comunităţii. Abaterile disciplinare ale elevilor vor fi trecute însă în „cazier“, iar fiecare copil va avea propriul dosar cu note, medii generale şi caracterizări făcute încă de la grădiniţă şi până la ultima clasă de liceu. Bătăile din şcoală şi fumatul vor fi şi ele trecute la dosar, care e important, pentru că va conta în proporţie de 70% la admiterea în liceu şi tot el va face departajarea în cazul mediilor egale. Pe lângă împărţirea de amenzi, primarii vor putea desfiinţa şcolile şi aronda elevii la alte unităţi de învăţământ, iar profesorii vor putea folosi după cum consideră de cuviinţă un sfert din timpul alocat predării. „Mulţi au îmbrăţişat această idee, deoarece, aşa cum ştim, există clase cu elevi de elită cu care trebuie lucrat suplimentar, la fel cum există clase cu elevi-problemă pentru care fixarea materiei este foarte importantă. Majoritatea părinţilor doljeni au pledat pentru evaluarea curriculumului, o simplicare a materiilor“, a adăugat inspectorul general adjunct.
Bacalaureat axat pe cunoştinţe generale
Sistemul de învăţământ preuniversitar va avea o nouă structură: cinci ani la învăţământul primar, clasa de începători devenind obligatorie, cinci ani la gimnaziu şi trei la liceu. Elevii vor fi testaţi din doi în doi ani: la sfârşitul clasei pregătitoare, la finalul clasei a doua, la sfârşitul clasei a VI-a şi într-a IX-a. „În proiectul de lege se arată că scopul testării elevilor atât de des este acela de a orienta şi optimiza învăţarea şi de a corecta deficienţele. Proiectul de lege, aflat în lucru la Ministerul Educaţiei, schimbă structura ciclurilor şcolare şi lasă libertate liceelor să aleagă dacă dau admitere. Părerile părinţilor au fost împărţite atunci când s-a pus în discuţie evaluarea finală a elevilor. Mulţi sunt de acord cu forma actuală a examenelor, alţii, dimpotrivă, doresc un bacalaureat relaxant, bazat pe cunoştinţe generale dobândite de elevi“, a spus Alexandru Gâdăr. Mulţi dintre părinţi refuză să încurajeze învăţământul axat pe memorare, în detrimentul celui axat pe creativitate.
Despre contul educaţional şi învăţământul tehnologic
Părinţii doljeni au înaintat Ministerului Educaţiei propunerea ca, potrivit noii Legi a Educaţiei, statul român să sprijine dreptul la educaţie pentru toţi copiii aflaţi la şcoală. Astfel, ei resping categoric ideea ca doar copiii care se vor naşte din momentul în care Legea Educaţiei intră în vigoare să primească echivalentul în lei a 500 de euro. Potrivit părinţilor, de aceşti bani au nevoie toţi copiii şcolarizaţi pentru a-şi achiziţiona programe de calculator, fond documentar, materiale, chiar şi rechizite. O propunere deloc de neglijat, venită tot din partea părinţilor, este ca micuţii lor să înveţe în şcoli bine păzite. „Au cerut chiar amendarea agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea în jurul unităţilor de învăţământ şi care comercializează ţigări, băuturi alcoolice sau produse nerecomandate copiilor“, a precizat inspectorul general adjunct.
Părinţii doljeni au fost de acord şi cu propunerile proiectului Legii Educaţiei Naţionale pe tema învăţământului tehnologic. Astfel, învăţământul profesional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera tehnologică sau, după caz, vocaţională, pentru calificări din Registrul Naţional al Calificărilor, în funcţie de nevoile pieţei muncii identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de formare regionale, judeţene şi locale. Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice, care au finalizat un stagiu de pregătire practică, pot susţine examen de certificare a calificării profesionale, ce se poate organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la agenţii economici cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică. Mai mult decât atât, cei care vor continua studiile pe acelaşi profil tehnologic ales în timpul liceului pot beneficia de gratuităţi atât la urmarea postlicealei, cât şi a primului an de facultate. Statul promite să susţină învăţământul profesional şi învăţământul liceal – filiera tehnologică prin: recunoaşterea în învăţământul terţiar nonuniversitar a creditelor profesionale obţinute în cadrul învăţământului profesional şi în învăţământul liceal – filiera tehnologică; gratuitate la şcolarizarea în cadrul postlicealelor; burse speciale şi alte forme de sprijin material; garantarea gratuităţii primului an de studiu pentru absolvenţii de învăţământ liceal – filiera tehnologică admişi în profilurile corespunzătoare din învăţământul superior.
Directorii resping propunerile care îi vizează
Altă schimbare importantă cu care managerii din Dolj nu au fost de acord este componenţa consiliului de administraţie al şcolii, din care ar trebui să facă parte, în proporţii egale, şcoala, părinţii şi consiliul local. Conform proiectului de lege, managerul şcolii nu trebuie să fie membru al unui partid politic pe perioada contractului de management.
