16.7 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriEvaziunea în România: 42,4 la sută din venituri

Evaziunea în România: 42,4 la sută din venituri

O asociaţie italiană susţine că în România peste 42% dintre venituri sunt „la negru“. Primul loc în Europa l-ar deţine chiar „patria Mafiei“, cu 51,1% dintre venituri. Autorităţile române au făcut calcule care arată că evaziunea ar fi la jumătate din cât estimează italienii. Funcţionarii ANAF recunosc faptul că suntem o ţară evazionistă, dar nu în procentul în care ne cred străinii.

România ocupă locul al doilea în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridică la 42,4% dintre veniturile taxabile în 2009, potrivit unui studiu realizat la cererea Asociaţiei Contribuabililor Italieni, informează BankNews.ro. Potrivit studiului care a fost realizat de compania KRLS Network of Business Ethics pentru Asociaţia Contribuabililor Italieni, pe primul loc la evaziune în Europa este chiar Italia, cu o evaziune fiscală de 51,1% dintre veniturile taxabile. Pe locul al treilea în topul celor mai evazioniste ţări s-ar afla vecinii noştri bulgarii, cu 39,5% dintre   venituri câştigate „la negru“.

Autorităţile spun că aşa se întâmplă în criză

Pentru autorităţile de la Bucureşti, evaziunea fiscală este cea mai mare a anului 2010. Guvernul, prin structurile subordonate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), vrea prinderea evazioniştilor şi scoaterea la iveală a economiei subterane, aspect dificil pe perioada crizei. Sau cel puţin aşa stau lucrurile la modul declarativ. „Nu cred în cifrele publicate de asociaţia italiană respectivă. Este evaziune mare în România pentru că aşa se întâmplă în perioade de criză, dar nu cred că cifrele sunt acelea. Evaziunea este mare în orice ţară, mai ales în cele care au adoptat economia de piaţă după 1990, pentru că legislaţia a fost mai permisivă, pentru a crea premisele economiei capitaliste. Şi aşa s-au capitalizat mulţi, făcând o formă sau alta de evaziune“, a opinat Eugen Călinoiu, directorul coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj. Încă o structură subordonată ANAF, Garda Financiară, are rolul să scoată la lumină evazioniştii şi veniturile lor „negre“. „Noi în teritoriu nu avem date despre amploarea acestui fenomen. Există organisme specializate care se ocupă cu estimarea evaziunii fiscale, chiar şi la Ministerul Finanţelor există aşa ceva“, a spus şi directorul Gărzii Financiare Dolj, Cornel Corcoveanu.

Studii româneşti, evaziune uriaşă

Comisia Naţională de Prog-noză (CNP) estima că evaziunea fiscală la noi s-ar fi situat la nivel ridicat în 2008. CNP arăta că, în urmă cu doi ani, din cele 617.000 de societăţi din România, 242.000 înregistrau pierderi. Din cele 242.000 de firme pe pierdere, aproape jumătate (circa 102.000) au avut o cifră de afaceri medie de 8.000 de lei pe an, adică, în medie, 666 de lei pe lună. Or, autorităţile consideră că este imposibil să ai o cifră de afaceri comparabilă doar cu salariul minim pe economie, de unde şi concluzia că măcar 120.000 de firme ar practica evaziunea fiscală. Calculele CNP relevă că măcar 20% dintre firme ar fi practicat evaziunea fiscală în 2008. Studiul nu a luat în calcul însă că şi restul firmelor sau persoanelor fizice pot produce evaziune fiscală, aspecte analizate de organizaţia nonguvernamentală italiană care a solicitat companiei KRLS studiul despre evaziunea fiscală dat publicităţii ieri, în care România ocupă locul al doilea. Chiar un raport al Ministerului Finanţelor arăta că economia subterană din România a reprezentat 21% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2008, în creştere de la 14,5% în 2004. În 2009, se anticipase o creştere a economiei subterane din cauza supraimpozitării. Concret, introducerea impozitului minim (forfetar) în funcţie de cifra de afaceri a determinat multe firme să îşi ascundă veniturile, pentru a nu plăti sume uriaşe la stat.

Achiziţiile intracomunitare şi TVA – domenii predispuse la evaziune

Evaziunile cele mai grave descoperite de autorităţi au fost în domeniul achiziţiilor intracomunitare (în special la comerţul cu cereale), dar şi zona taxei pe valoarea adăugată (TVA) creează portiţe către evaziunea fiscală, aspect recunoscut de autorităţi.
„Evaziunea fiscală la plata TVA a crescut de peste trei ori în intervalul 2004-2008, la 4,6% din PIB“, susţine Ziarul Financiar. Compania care a realizat studiul privind fenomenul evaziunii fiscale în Europa a luat în calcul mai multe domenii predispuse la înşelatul statului.
„KRLS a analizat cinci mari domenii pentru a stabili gradul de evaziune fiscală: economia subterană, criminalitatea economică, evaziunea fiscală a marilor corporaţii, evitarea plăţii taxelor de către companiile mari şi mici şi, totodată, de către liber-profesionişti“, susţine Financiarul.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

4 COMENTARII