17.8 C
Craiova
joi, 28 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriPerfecţionarea, esenţială la angajare

Perfecţionarea, esenţială la angajare

Cerinţele noului secol au ridicat peste tot în lume întrebări precum: până când şi prin ce metode învăţăm? De la angajatori, autorităţi şi până la indivizi, răspunsul pare să fie unanim: învăţarea permanentă nu mai e un lux, ci o condiţie pentru adaptarea la cerinţele profesionale, sociale, economice şi informaţionale mereu în schimbare.

În ultimii ani, educaţia pe tot parcursul vieţii (life long learning) a devenit o prioritate a sistemelor de învăţământ la nivel global. Chiar dacă rolul educaţiei de bază, formale, rămâne esenţial, învăţarea permanentă şi educaţia nonformală vin să personalizeze şi să dezvolte aptitudini cât mai apropiate de cerinţele pieţei şi societăţii, pe de o parte, şi priceperea celui care învaţă, pe de altă parte. Educaţia pe tot parcursul vieţii nu este un lux, ci o necesitate, fiecare persoană fiind pusă în situaţia de a se educa nu numai pentru a-şi actualiza competenţele profesionale, ci pentru a fi instrumentată să facă faţă solicitărilor şi schimbărilor economice, politice, sociale, culturale, informaţionale. Programele europene de educaţie, formare profesională şi tineret sunt gestionate în România de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP) din subordinea Ministerului Educaţiei.

Programe de învăţare pe tot parcursul vieţii

Comisia Europeană a reunit iniţiativele sale privind educaţia şi formarea sub o singură umbrelă – Programul de învăţare pe tot parcursul vieţii. Acesta are patru subprograme – Comenius (pentru învăţământul preuniversitar), Erasmus (pentru învăţământul superior), Leonardo da Vinci (pentru educaţie şi formare profesională) şi Grundtvig (pentru educaţia adulţilor) – şi oferă persoanelor de orice vârstă oportunităţi de a studia oriunde în Europa.
Începând cu perioada de finanţare 2007-2013, un program transversal completează aceste patru subprograme, printre activităţile-cheie ale acestuia numărându-se: cooperarea în domeniul politicii, limbile străine, tehnologiile informaţionale şi de comunicare, diseminarea şi exploatarea eficientă a rezultatelor proiectelor.
Jean Monnet este alt program prin care executivul european încurajează predarea, reflecţia şi dezbaterile pe tema procesului de integrare europeană în cadrul instituţiilor de învăţământ superior din lume, tot pentru perioada 2007-2013.
Prioritatea centrală a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii este de a întări contribuţia adusă de educaţie şi formarea profesională în atingerea obiectivului Lisabona de transformare a Uniunii Europene „în cea mai competitivă economie din lume, bazată pe cunoaştere, capabilă de o creştere economică durabilă însoţită de o creştere cantitativă şi calitativă a numărului locurilor de muncă şi de o mai mare coeziune socială“, potrivit unui document al Comisiei Europene.

Comenius

Comenius este prima componentă a Programului de învăţare pe tot parcursul vieţii. Se adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private (de la grădiniţe la şcoli postliceale) şi tuturor celor care îşi desfăşoară activitatea în acest sector: elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum şi autorităţilor locale, asociaţiilor de părinţi sau ONG-urilor care activează în domeniul educaţional. Comenius sprijină financiar realizarea de parteneriate şcolare, proiecte de formare a personalului didactic, reţele de parteneriat şcolar, precum şi participarea la stagii de formare iniţială şi continuă pentru creşterea calităţii şi consolidării dimensiunii europene în educaţie.

Erasmus

Programul Erasmus este destinat învăţământului superior şi are printre obiectivele-cheie creşterea calităţii şi volumului mobilităţilor studenţilor şi a cadrelor didactice în Europa, cooperarea multilaterală între instituţiile de învăţământ superior din Europa, precum şi mărirea gradului de transparenţă şi compatibilitate între învăţământul superior şi calificările profesionale obţinute în Europa.

Leonardo da Vinci

Programul Leonardo da Vinci vizează cooperarea transnaţională în domeniul formării profesionale a forţei de muncă. Scopul său este acela de a creşte calitatea sistemelor şi practicilor de formare profesională, de a asigura instrumente moderne şi noi abordări în formarea profesională pe parcursul vieţii.

Grundtvig

Programul Grundtvig îşi propune să ofere alternative educaţionale şi să îmbunătăţească accesul celor care, indiferent de vârstă, doresc să dobândească noi competenţe prin forme de educaţie a adulţilor. Grundtvig vine în întâmpinarea nevoilor de predare/învăţare ale adulţilor şi se adresează instituţiilor sau organizaţiilor care asigură sau facilitează educaţia acestora. Orice organizaţie din domeniul educaţiei adulţilor, din sistemul formal, nonformal sau informal poate să participe la programul Grundtvig. Adultul, în sensul programului Grundtvig, este o persoană de peste 25 de ani, sau un tânăr sub această vârstă, care nu mai este cuprins în sistemul formal de educaţie.
Punctul forte al programelor de învăţare permanentă este faptul că plasează responsabilitatea individului în centrul procesului de învăţare. Lucru valabil şi pentru educaţia nonformală, care se regăseşte ca metodă de formare în cadrul unor activităţi ale programelor europene de învăţare pe tot parcursul vieţii.
Conform Standardului Internaţional de Clasificare în Educaţie (ISCED 1997), aprobat de UNESCO, programele de educaţie nonformală nu sunt obligate să urmeze un sistem gen „scară în trepte“ şi pot avea durate variate. Dacă pentru unele ţări europene educaţia nonformală este o componentă a politicilor educaţionale, există şi state unde iniţiativele pe această temă vin cu precădere din mediul privat sau al ONG-urilor. La nivel european au existat mai multe iniţiative, începând cu Strategia de la Lisabona, prin care s-au punctat câteva prevederi generale privind depăşirea barierelor dintre educaţia formală şi nonformală, recunoaşterea formelor de educaţie nonformală şi recunoaşterea faptului că aceasta creşte şansele tinerilor de a-şi dezvolta noi competenţe şi de a găsi un loc de muncă.

Educaţia nonformală, susţinută de stat
În Franţa, spre exemplu, activităţile extracurriculare sunt extrem de bine dezvoltate chiar de stat. În Lituania, educaţia nonformală este văzută de autorităţi drept componentă prin care se formează persoane inteligente, creative şi capabile de a veni cu soluţii fezabile şi de a se implica în viaţa publică. Olanda are şi ea o tradiţie îndelungată în acest domeniu, multe dintre activităţile tinerilor din timpul liber desfăşurându-se în parteneriat cu şcoala. Polonia are o strategie naţională pentru tineret, pentru perioada 2003-2012, educaţia nonformală fiind o componentă importantă a acesteia.

Sursa: www.euractiv.ro/uniunea-europeana

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU