În această perioadă de criză economică, în care multe domenii de activitate au fost grav afectate, românii pot lua în calcul varianta reorientării în carieră. AJOFM Dolj aşteaptă bugetul pentru 2010 pentru demararea cursurilor, înscrierile pentru formare profesională fiind deja încheiate.
Criza economică, dar şi numărul mare al persoanelor care au rămas fără un loc de muncă au adus un val de reformulări ale cererii şi ofertei pe piaţa forţei de muncă. Peste 133.000 de firme şi-au suspendat activitatea în anul 2009, de 11 ori mai multe faţă de 2008, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului. Comparativ cu anul 2008, când s-au înregistrat 12.019 suspendări de activitate la nivelul întregii ţări, anul trecut s-au înregistrat 133.362, se arată într-un comunicat al ONRC. În acelaşi timp, anul 2009 a consemnat o creştere de aproape cinci ori a numărului dizolvărilor, ajungându-se la 18.766, iar a numărului radierilor cu 247%, ajungând la 43.615. La sfârşitul anului erau active în România circa un milion de firme. Actuala situaţie economică a schimbat atât aşteptările angajaţilor, cât şi noile condiţii ale angajatorilor. Se simte deja o creştere a activităţii de formare profesională, dar şi schimbări majore ale politicilor de HR în cadrul companiilor. Şi cum au fost afectate nenumărate sectoare de activitate, românii au început să ia în calcul din ce în ce mai mult varianta reconversiei profesionale. Potrivit unui sondaj Myjob referitor la domeniile către care s-ar reorienta, cei mai mulţi dintre români ar alege un loc de muncă în turism, iar cei mai puţini ar opta pentru un job în domeniul contabil. Astfel, dacă ar fi nevoiţi să-şi schimbe locul de muncă, 28,54% dintre persoanele intervievate ar prefera un loc de muncă în turism, în timp ce în IT şi sectorul financiar (domeniile cu cele mai mari câştiguri) ar vrea să lucreze doar 18,8, respectiv 17% dintre cei intervievaţi. Preferinţa pentru domenii precum turism sau serviciu clienţi se explică printr-un grad scăzut de specializare necesar pentru aceste sectoare de activitate. Vânzările şi marketingul sunt şi ele la mare căutare, pe când cel mai scăzut procent este înregistrat de domeniul contabilitate, ce necesită cunoştinţe specifice şi este, deci, mai dificil de abordat. Orientarea către alt domeniu a reprezentat o variantă viabilă în special pentru sectorul de vârstă cuprins între 21-30 de ani: 53% dintre tinerii din acest segment s-au declarat dispuşi să-şi schimbe cariera, preferând, de asemenea, domeniile serviciu clienţi şi turism. Şi 30% dintre cei între 30 şi 45 de ani s-ar reorienta profesional, la polul opus aflându-se cei cu vârste între 46-55 de ani şi peste. Din această categorie, doar 6% dintre respondenţi s-ar îndrepta către un nou domeniu de activitate, cu precădere serviciu clienţi şi resurse umane.
Aşa cum era de aşteptat, şi studiile absolvite influenţează, de asemenea, răspunsurile participanţilor la sondajul Myjob. Absolvenţii de facultate sunt cei mai activi în ceea ce priveşte mobilitatea profesională (46%) şi preferă un job nou în serviciu clienţi sau resurse umane. 20% dintre cei care au terminat doar liceul s-ar îndrepta mai degrabă către distribuţie şi turism, în timp ce 12% dintre absolvenţii de master preferă IT-ul şi resursele umane. Rezultatele unui sondaj realizat de Myjob.ro la începutul anului arată că aceia care îşi caută un alt job au preferinţe către domenii precum: turism – 28.54, serviciu clienţi – 28.09%, resurse umane – 22.81%, vânzări – 21.78%, marketing – 20.99%, distribuţie – 19.20%, IT – 18.81%, bănci/finanţe – 17.00%, telecomunicaţii – 12.11% şi contabilitate – 10.66%.
Rămaşi fără job, românii se mută la ţară
Alungaţi de criză, tot mai mulţi orăşeni s-au mutat la sat. Unii au rămas şomeri, alţii au vândut tot ce aveau, începând o nouă viaţă. Statisticile oficiale din ultimii ani arată că România a înregistrat o anomalie a cursului de migraţie, dominantă fiind mutarea de la oraş la sat, în condiţiile în care România se caracterizează deja printr-un grad redus de urbanizare în comparaţie cu statele din Europa. Aproximativ 2% dintre persoanele din mediul urban, echivalentul a 200.000 de persoane, s-au mutat în ultimul an la ţară, procent similar cu cel al orăşenilor care intenţionează să se stabilească într-o zonă rurală în următorul an, potrivit unui studiu al companiei GfK România. Tendinţa la nivel mondial este de urbanizare, cele mai avansate fiind statele nordice din UE, cu un procent de urbanizare de peste 70-80%.
Înscrieţi-vă în bazele de date ale agenţiilor de recrutare
Dacă şeful dumneavoastră tocmai v-a anunţat că veţi fi disponibilizat, nu trebuie să cădeţi în depresie. Specialiştii în resurse umane recomandă ca un timp să vă odihniţi şi apoi să începeţi în forţă căutarea altui loc de muncă. Foarte important este să vă actualizaţi CV-ul, interesaţi-vă de joburile disponibile apărute în presă sau pe internet sau de joburile declarate disponibile de către firmele din zonă, la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Înscrieţi-vă în bazele de date ale agenţiilor de recrutare. Luaţi legătura cu grupuri profesionale care organizează evenimente de networking, în cadrul acestora aveţi ocazia să intraţi în legătură cu profesionişti din diverse domenii de activitate.
Şi profesorii vor mări rândurile celor înscrişi pentru reconversie profesională
Şi pe angajaţii din învăţământ îi aşteaptă vremuri grele. Doar în acest an, 15.000 de posturi vor fi desfiinţate. Având în vedere disponibilizările masive, angajaţii în resurse umane recomandă reconversia profesională. Potrivit acestora, profesorii de limbi străine au şanse să îşi găsească un loc de muncă fie în şcoli particulare sau centre de traduceri, alţii pot încerca o carieră în cadrul companiilor, muzeelor etc. Pentru profesorii de chimie, o alternativă ar fi industria cosmetică, farmaceutică sau chiar în fabricile în care se lucrează cu componente chimice, vopsele etc. Pentru profesorii de matematică, o direcţie de luat în seamă, potrivit specialiştilor, poate fi statistica. Reprofilarea profesională depinde însă în mare măsură de flexibilitatea persoanei respective de a se adapta unui mediu de business complet diferit de cel şcolar, dar şi de abilităţile pe care le deţine. Profesorii de limbi străine pot să se îndrepte către traduceri, cei de geografie – către turism, învăţătoarele – către posturi de educatoare la grădiniţele particulare etc.
Conform UNESCO, România are 44 de absolvenţi la 1.000 de locuitori, semnificativ mai mult decât în ţări precum Slovacia, Cehia, Ungaria sau Germania. Această statistică se reflectă în mod direct în piaţa muncii din România dacă privim numărul mare de posturi entry-level ocupate de persoane cu studii superioare terminate.
AJOFM Dolj organizează lunar cursuri de reconversie profesională
Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj va organiza şi în acest an cursuri de calificare pentru meserii solicitate pe piaţa muncii, dar după ce va primi bugetul pentru acest an. Dacă, în 2008, persoanele rămase fără un loc de muncă se mulţumeau cu şomajul şi nu se înghesuiau la cursurile de recalificare şi reconversie profesională organizate de AJOFM Dolj, chiar dacă acestea erau gratuite, din 2009 situaţia s-a schimbat. Cursurile de recalificare au ajuns la mare căutare printre doljeni. „Din 2009, am putea spune că şomerii au conştientizat că trebuie să facă neapărat ceva, iar numărul celor interesaţi de cursuri a crescut. Înscrierile s-au încheiat deja, pentru susţinerea acestor cursuri“, a declarat Aneta Bădulescu, purtător de cuvânt la AJOFM Dolj. Actele necesare înscrierii la cursurile de formare profesională oferite de AJOFM Dolj sunt: recomandare dată de Centrul de Informare şi Consiliere a Serviciului de Mediere, cerere de înscriere la unul din programe, cartea de identitate plus copie xerox, certificatul de naştere în original şi copie, actele de studii în original şi copie, act medical din care să reiasă că sunteţi apţi de muncă. Persoanele care desfăşoară activitate în mediul rural trebuie să prezinte la AJOFM Dolj un act eliberat de la organele fiscale teritoriale din care să reiasă că nu obţin venituri. Cele mai solicitate cursuri sunt, ca şi anii trecuţi, pentru ocupaţii precum: administrator imobile, tâmplar universal, zugrav, asistent gestiune, lucrător în alimentaţia publică (bucătar, ospătar, barman) sau în servicii (frizer, coafor, manichiurist), hotelier, operator prelucrare date, comunicare în limba engleză, asistent gestiune, secretar. Cursurile se desfăşoară pe o perioadă cuprinsă între o lună şi jumătate şi chiar nouă luni, în cazul celor care optează pentru asistent gestiune sau secretar.
Începând cu 1 ianuarie 2010, pentru a fi autorizaţi, „furnizorii de formare profesională trebuie să facă dovada că realizează programele de formare profesională cu formatori care au pregătirea pedagogică specifică formării profesionale a adulţilor şi pregătirea de specialitate corespunzătoare programei de pregătire“ – Ordonanţa nr. 129 din 31 august 2000 privind formarea profesională a adulţilor, art. 23, alin. (2).
Semnal de alarmă
Numărul şomerilor din întreaga lume, oameni rămaşi fără slujbă din cauza crizei economice globale, a explodat în 2009 atingând 6,6% la nivel mondial, adică cifra record de 212 milioane de persoane, arată un raport al Organizaţiei Internaţionale a Muncii. 10,2 milioane de tineri au îngroşat numărul şomerilor între 2007 şi 2009, aceasta fiind cea mai mare creştere înregistrată din anul 1991. Organizaţia consideră că, în pofida măsurilor luate de guverne, rata şomajului la nivel mondial va rămâne ridicată în 2010. În ţările industrializate şi în UE, numărul şomerilor ar putea creşte cu trei milioane în acest an, ajungând la 8,9%. În celelalte regiuni ale lumii, rata şomajului ar putea scădea uşor.
Sectorul bugetar, deschis în 2011
Guvernul a decis ca interdicţiile de ocupare a posturilor vacante în sectorul bugetar să fie menţinute doar pentru acest an, nu şi pentru anul viitor. Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind aplicarea Legii de salarizare unitară stabilea că ocuparea posturilor vacante din instituţiile publice va fi blocată atât pentru 2010, cât şi pentru 2011, până la finele anului viitor urmând să fie interzise şi achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, mobilier şi aparatură birotică în administraţie.
