16.2 C
Craiova
vineri, 29 martie, 2024
Știri de ultima orăBani & AfaceriCât ne costă pierderea unui angajat din mediul privat

Cât ne costă pierderea unui angajat din mediul privat

Atunci când o persoană rămâne fără locul de muncă de la o firmă privată, statul pierde de două ori. În primul rând, nu mai încasează contribuţiile şi impozitul pe venit, iar în al doilea rând persoana respectivă trebuie să primească indemnizaţie de şomaj – plătită tot de către stat. GdS a calculat care este pierderea statului pentru fiecare om disponibilizat din firmele private. Pentru o singură persoană lăsată fără slujbă, care avea un salariu de 1.000 de lei, statul pierde 1.236 de lei.

Firmele private şi angajaţii acestora au dus în spate greul crizei prin care trece economia românească. Pe de o parte, lipsa comenzilor şi blocajele financiare au restrâns activitatea agenţilor economici privaţi, iar pe de altă parte disponibilizările masive au avut loc tot în mediul privat, creând numeroase turbulenţe sociale în familiile respective. Dintre toate aceste aspecte, cel mai mare perdant este statul. O persoană care nu mai are serviciu nu mai plăteşte din salariu contribuţii la asigurările de sănătate, la pensii şi la şomaj şi nici impozit pe venit nu se mai percepe. În acelaşi timp, nici angajatorul nu mai plăteşte la stat cotele de contribuţii aferente angajatului pe care l-a dat afară. O persoană disponibilizată devine o povară pentru stat, din cauză că trebuie să i se acorde indemnizaţia de şomaj, deci se consumă tot resurse din vistieria statului. Finanţiştii doljeni urmăresc îndeaproape cifrele legate de disponibilizări, din cauză că fiecare angajat „dispărut“ din câmpul muncii echivalează cu pierderea unor resurse pentru bugetul consolidat al statului. „Cu siguranţă este o mare pierdere atunci când un angajat din mediul privat este dat afară. În primul rând, sunt probleme de ordin social: poate omul respectiv este singurul salariat din familie. În al doilea rând, se pierd venituri la stat, atât contribuţii, cât şi impozitul pe venitul global, plus şomajul care trebuie plătit. De aceea, sunt de apreciat angajatorii care păstrează locurile de muncă în această perioadă“, a spus directorul coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu.

Un salariat simplu – pierderi multiple

Orice persoană care rămâne fără locul de muncă afectează echilibrul financiar al familiei sale. Pe lângă aspectele sociale, disponibilizarea unui angajat creează dezechilibre bugetare în ograda statului. GdS a calculat ce pierderi concrete suferă bugetul de stat dacă dispare un om din grila de salarizare a unui angajator privat. Să presupunem că un muncitor care câştiga un salariu net de 1.000 de lei pe lună este dat afară de la o firmă privată. Presupunem că muncitorul are în întreţinere un copil minor şi are o vechime de zece ani. Atunci când lucra, omul plătea la stat contribuţii (la pensii – 10,5%, la sănătate – 5,5% şi la şomaj- 0,5%) şi impozit pe venit (16%) în sumă totală de 360 de lei. În acelaşi timp, angajatorul lui plătea contribuţii totale de 376 de lei calculate la salariul muncitorului dat ca exemplu, astfel asigurările sociale – 20,8% din salariu, şomajul – 0,5%, sănătatea – 5,2%, plus alte mici contribuţii (concedii medicale, fond de garantare a salariilor etc.). În total, pentru un singur angajat care primeşte 1.000 de lei pe lună se plătesc la stat 736 de lei sub formă de contribuţii şi impozit. Dacă omul este dat afară, statul pierde aceşti 736 de lei dintr-un foc. Dar pierderile nu se opresc aici. Omul se transformă rapid din muncitor în şomer, astfel că statul trebuie să scoată din vistierie indemnizaţia de şomaj. Pentru o persoană care a avut venitul amintit, indemnizaţia lunară de şomaj este de 500 de lei pe lună (potrivit legislaţiei, indemnizaţia este de 75% din salariul minim pe economie, plus un procent aplicat la media salariilor pe ultimele 12 luni, iar procentul variază în funcţie de vechime. În cazul nostru – 5%). Cu alte cuvinte, din cauza unui singur om dat afară de la o firmă privată, statul, în loc să câştige contribuţii de 736 de lei pe lună, va pierde aproape dublu, adică atât contribuţiile, cât şi indemnizaţia de şomaj ce ajung la 1.236 de lei. Bugetul statului pierde 1.236 de lei pe lună cu fiecare muncitor care îşi pierde locul de muncă. Într-un an, pierderea statului se ridică la 14.832 de lei dacă omul este dat afară, când ar fi câştigat 8.832 de lei pe an – dacă persoana ar mai fi fost angajată la firma privată. Cum tot mai multe persoane au intrat în şomaj anul trecut, atunci efortul bugetar este din ce în ce mai mare pentru că aceşti bani trebuie plătiţi către şomeri.

Statul poate pierde şi atunci când este dat afară un bugetar

Orice disponibilizare este o problemă socială, fie că omul dat afară provine din mediul privat sau de la stat. Anul acesta, guvernul a planificat disponibilizarea câtorva zeci de mii de bugetari. Din punct de vedere economic, disponibilizarea unui bugetar aduce plus în ograda statului, în sensul că bugetul nu mai suportă salariul funcţionarului dat afară, ci îi achită indemnizaţia de şomaj. Totuşi, plusul pentru bugetul de stat ar putea fi doar pe hârtie. Există riscul ca statul să piardă mult mai mult dacă dă afară un bugetar, în cazul în care ar trebui să-i plătească salarii compensatorii, conform contractelor colective de muncă, bani care ar fi suportaţi tot din vistieria statului. În schimb, acolo unde nu sunt prevăzute salarii compensatorii, statul ar câştiga din reducerea numărului funcţionarilor. Rămâne de văzut dacă planurile de disponibilizări din sectorul bugetar vor fi puse în practică, mai ales că funcţionarii statului au început sezonul protestelor de stradă.

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

31 COMENTARII