Infuzie FMI direct în bugetul de stat

FMI ar putea permite livrarea următoarelor tranşe din împrumutul acordat României către bugetul de stat, în condiţiile în care această măsură ar lăsa la dispoziţia mediului privat mai multe resurse şi ar optimiza costul Finanţelor cu dobânzile, au declarat surse implicate în negocieri.
Acestea au completat că nu exclud livrarea în întregime a tranşelor următoare către bugetul de stat, dar că este posibil să se meargă şi pe formula agreată anterior, de utilizare a unei jumătăţi din tranşe pentru rezervele valutare şi a celeilalte pentru finanţarea deficitului public.
„În mod tradiţional, împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional au ca scop susţinerea rezervelor valutare ale băncii centrale. Cu toate acestea, anticipând în continuare o nevoie mare de finanţare a deficitului bugetar, banii de la Fond ar putea să nu mai meargă direct în rezervele valutare ale BNR decât în măsura în care banca centrală solicită acest lucru“, au precizat sursele.
FMI a permis deja ca, în mod excepţional, jumătate din tranşele a II-a şi a III-a să meargă la bugetul de stat, restul spre rezervele valutare.
Sursele au explicat că, în mod indirect, tranşele ar ajunge tot la rezerva valutară, prin operaţiunile pe care Ministerul Finanţelor le-ar face în piaţă, în funcţie de nevoile pe care le va avea, însă MFP ar avea astfel posibilitatea să finanţeze deficitul bugetar la costuri mai reduse.
„Decizia de utilizare a banilor depinde de evoluţiile din lunile următoare, însă ar fi un lucru bun ca următoarele tranşe de la FMI să fie livrate direct bugetului, deoarece ar lăsa la dispoziţia sectorului privat mai mulţi bani pentru creditare. În plus, costurile pentru finanţarea deficitului ar fi mai reduse. Cred că misiunea FMI va face această propunere boardului, iar acesta trebuie să decidă“, au mai explicat sursele citate.
Banii de la Fond intraţi în rezerva valutară au permis BNR să scadă nivelul rezervelor minime obligatorii la pasivele în valută până la 25%, eliberând astfel sume la dispoziţia băncilor comerciale. Acestea au fost folosite în principal pentru împrumuturi către stat, însă la dobânzi peste cea plătită pentru finanţarea de la FMI.
În lunile august şi noiembrie din acest an, MFP a emis pe piaţa internă titluri în valută de peste 2,6 miliarde de euro, pentru refinanţarea datoriei publice şi finanţarea deficitului bugetar, cu randamente de 5,25% în cazul maturităţilor mai mari, de 3 sau 4 ani, şi de 4,25% în cazul scadenţei de un an.
În plus, ministerul a obţinut în iulie de la un grup de bănci un împrumut de tip „club loan“ de circa un miliard de euro, la dobândă de 5,25% pe an. Pe de altă parte, dobânda pe care statul o plăteşte pentru împrumutul de la FMI este de 3,5%.