A trecut un an de când criza şi-a arătat „colţii“ în România. Falimente, dobânzi bancare uriaşe, blocaje financiare, lipsă de lichidităţi şi mii de oameni rămaşi pe drumuri sunt numai câteva dintre efectele crizei. Ce au învăţat firmele şi populaţia din această criză?
În urmă cu un an, criza economică începea să fie simţită şi în Dolj. Apăreau blocaje financiare la nivelul firmelor, dobânzile bancare începuseră să o ia razna atât la creditele pentru populaţie, cât şi la cele pentru societăţi, iar în octombrie 2008 au apărut primii disponibilizaţi, 162 la număr. Exact acum un an, populaţia începea să se gândească şi la economisire, nu numai la împrumuturi. Dacă firmele au învăţat în ultimele 12 luni că trebuie să facă tot posibilul pentru dezvoltarea afacerii şi că nu numai reducerea costurilor este importantă, populaţia a experimentat ce înseamnă (ne)siguranţa locului de muncă. La un an după ce potopul financiar s-a abătut asupra noastră, tragem linie şi scădem. Ce s-a întâmplat până acum şi ce este de făcut de acum înainte? GdS a pus cap la cap cifrele prezentate de mai multe instituţii, care arată cât de mare este fenomenul crizei în judeţul Dolj.
Pierderea jobului, cel mai „greu“ efect al crizei
Exact acum un an, băncile au crescut rapid dobânzile practicate şi la creditele acordate mai demult. Povara îndatorării crescânde a apăsat greu pe urmele persoanelor fizice, dar şi asupra celor juridice. Atunci a fost primul semnal clar că este criză şi la noi. În plus, mii de doljeni au plătit greu tributul crizei, chiar cu locul de muncă. Unii dintre ei, puţini la număr, s-au reangajat, dar cei mai mulţi se bucură de sumele primite sub formă de plăţi compensatorii şi ajutor de şomaj. De anul viitor însă, pentru disponibilizaţi va începe adevărata criză, atunci când se vor termina ajutoarele de şomaj. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj, „din octombrie 2008 şi până în septembrie 2009 au fost disponibilizate 4.427 de persoane de la 55 de societăţi comerciale. Totodată, în perioada octombrie 2008 – august 2009, numărul total de angajaţi noi a fost de 8.947 de persoane“. Vârful disponibilizărilor a fost atins în august 2009, iar de atunci numărul de angajaţi daţi afară a început să scadă. AJOFM Dolj a informat că în 2008 au fost disponibilizări după cum urmează: octombrie (2 societăţi) – 162 de persoane, noiembrie (7 firme) – 506 persoane, decembrie (9 firme) – 570 de persoane. În 2009, disponibilizările au continuat, dar numărul angajaţilor daţi afară a fluctuat mult de la o lună la alta, cu un vârf în august: ianuarie (15 societăţi) – 730 de persoane, februarie (3 firme) – 124 de persoane, martie (4 firme) – 148 de persoane, aprilie (3 firme) – 83 de persoane, mai (3 firme) – 446 de persoane, iunie – nu au fost disponibilizări, iulie (3 firme) – 117 persoane, august (6 firme) – 1.038 de persoane, septembrie (2 societăţi) – 503 persoane. Finalul de an se anunţă mai liniştit din punctul de vedere al disponibilizărilor. Pentru octombrie, două societăţi au anunţat la AJOFM Dolj că vor disponibiliza 210 persoane, iar pentru luna noiembrie, trei firme au anunţat 297 de potenţiali disponibilizaţi.
Semnal de alarmă: contractele de muncă încetate
Dacă analizăm cifrele prezentate de AJOFM Dolj, numărul angajărilor ar fi dublu faţă de cel al disponibilizărilor în primul an de criză. Totuşi, datele făcute publice de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Dolj arată că numai pe primele luni din anul 2009 au încetat aproximativ 30.811 contracte individuale de muncă la nivelul judeţului, în timp ce au fost încheiate doar 19.650 de contracte de muncă noi. Directorul coordonator al ITM Dolj, Cătălin Mohora, a precizat că în numărul contractelor de muncă încetate pot fi incluse şi diverse persoane care aveau cumul de funcţii sau oameni care lucrau cu contract de două-patru ore la diverse firme care s-au închis sau şi-au suspendat activitatea. „Este un semnal de alarmă pentru economia Doljului. Există totuşi o diferenţă de 11.000 de contracte de muncă încetate. O parte dintre oameni nu mai lucrează, alţii sunt asistaţi de stat, dar alţii lucrează în continuare, dar la negru. Din practica noastră am constatat că mulţi oameni care lucrează la negru acceptă o astfel de situaţie pentru că au datorii la diverşi creditori şi pentru a nu fi executaţi preferă să muncească fără forme legale“, a spus Mohora. Analistul economic Radu Soviani spunea zilele trecute: „Cel mai important lucru în această perioadă este păstrarea locului de muncă. Acest lucru este esenţial“.
Pe perioada crizei, doar încasările bugetare au mers ceva mai bine, după cum se laudă finanţiştii doljeni. „Analizând nivelul încasărilor la bugetul general consolidat în perioada ianuarie-august 2009, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2008, rezultă o creştere în sumă absolută de 63 de milioane de lei, iar ca procent creşterea este cu 5,26%“, informa recent directorul coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Dolj, Eugen Călinoiu, chiar dacă în ultimele luni veniturile încasate la vistieria statului au scăzut faţă de lunile similare din 2008. În plus, 3.000 de firme şi-au suspendat activitatea, conform datelor de la Registrul Comerţului, iar pe rolul Tribunalului Dolj se află numeroase cereri de insolvenţă sau de faliment.
Economia reală duce criza în spate
Firmele mari cu mulţi angajaţi au suferit cel mai mult în acest prim an de criză: număr mare de salariaţi cu forme legale, plata contribuţiilor şi a taxelor la stat, proceduri greoaie de redimensionare a costurilor, parteneri de afaceri în blocaj financiar, lipsa de lichidităţi, scăderea comenzilor şi, nu în ultimul rând, creşterea datoriilor din cauza dobânzilor bancare care au crescut exact în urmă cu un an. Vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea, spune că de vină sunt cheltuielile bugetare. Acestea au crescut cu 8,6% pe primele opt luni ale anului, în timp ce încasările statului au scăzut (pe ţară) cu 6,6%. „Problema nu este la salariile bugetarilor, ci la licitaţiile pe care le organizează statul. La noi, un lucru care costă un leu este făcut de stat cu trei lei, cu tot felul de acte adiţionale la contracte“.
Cum ieşim din criză
Cu toate prezicerile analiştilor, nu poate spune nimeni cu exactitate când vom ieşi din criză, aşa cum nimeni nu a anticipat când vom intra. Reprezentanţii mediului de afaceri s-au gândit la câteva soluţii pentru ieşirea din criză: scăderea urgentă a cheltuielilor bugetare, o politică reală de relansare a economiei şi de rezolvare a blocajelor financiare, creşterea consumului şi a exporturilor, echilibrarea cursului de schimb.
Efectele benefice ale crizei
Pe lângă efectele negative, există şi câteva aspecte pozitive aduse de criză, cum ar fi:
– preţurile locuinţelor au început să scadă, arătând care este valoarea aproape reală a caselor de la noi;
– s-au redus şi preţurile autoturismelor, domeniul auto fiind unul greu încercat de criză;
– s-a diminuat numărul împrumuturilor bancare luate de populaţie peste puterea de recuperare şi, mai ales, creditul cu buletinul;
– piaţa auto s-a cernut, scăzând mult adaosurile comerciale;
– dobânzile bancare au început să scadă uşor în ultimele luni.
„Cel mai important lucru în această perioadă este păstrarea locului de muncă. Acest lucru este esenţial!“.
