În timp ce guvernanţii se ocupă de păstrarea ciolanului, firmele private se confruntă cu probleme cât se poate de reale. Dacă unii oameni de afaceri din Oltenia invocă lipsa totală de interes a autorităţilor pentru mediul economic, alţii se concentrează pe metode care să le diminueze costurile de producţie şi să le aducă mai mulţi clienţi. Faptul că economia nu este ajutată să îşi revină se răsfrânge asupra muncitorilor, disponibilizaţi pe capete, ale căror ajutoare de şomaj vor fi povară tot pentru bugetul de stat.
Preocupaţi cu tot felul de probleme, cum ar fi apropiata campanie electorală şi numirea oamenilor proprii în funcţii-cheie, guvernanţii uită să-şi arunce privirea către mediul privat de afaceri, singurul care poate pune ţara pe picioare. De impozitele şi taxele plătite de firmele private depinde realizarea la bugetul de stat a sumelor necesare plăţii pensiilor, a salariilor bugetarilor şi chiar a majorării lefurilor magistraţilor. În condiţii de deficit bugetar excesiv, problemele cu care se confruntă mediul de afaceri sunt ignorate de un an de cei care conduc ţara. Măsuri fiscale care să stimuleze cu adevărat economia lipsesc, timp în care firmele private disponibilizează din ce în ce mai mulţi angajaţi, taie la sânge din costurile de producţie şi încearcă să recâştige o piaţă care stă departe de consum. GdS şi-a propus să afle cele mai importante probleme cu care se confruntă marile companii din Oltenia, care au mii de angajaţi şi cifre de afaceri importante. În demersul nostru jurnalistic, ne-am confruntat cu refuzul unor companii importante din Olt, Vâlcea şi Dolj de a-şi dezvălui problemele, de teama concurenţei. Majoritatea celor care au răspuns întrebărilor GdS au avut un numitor comun: lipsa de interes a autorităţilor pentru economia reală, piaţa de desfacere din ce în ce mai restrânsă, creditele de consum inaccesibile, o justiţie „oarbă“, sectoare ale economiei care funcţionează la limita de avarie, redimensionarea costurilor de producţie sunt câteva dintre problemele stringente ale marilor companii din Oltenia, pe care le vom detalia în cele ce urmează. Oamenii de afaceri au propus şi soluţii pentru a ieşi din criză. Menţionăm că afacerile celor intervievaţi nu au fost drastic afectate de criză, după cum chiar ei au declarat zilele trecute, dar lucrurile sunt departe de a fi ideale pe o piaţă în declin.
Oful Ford: programul „Rabla“ şi creditul de consum
Domeniul auto a fost unul dintre cele mai afectate de criză pe plan mondial. Producătorul local de autovehicule Ford spune că se concentrează în prezent pe producţia de la Craiova, după cum informează oficialii companiei. Evoluţia producţiei va depinde pe viitor de piaţa de profil, de cererea care acum este slabă, dar şi de programul „Rabla“, care este un stimulent pentru eventualii cumpărători de maşini în multe ţări europene, nu numai în România. „Pe viitor, cererea produselor noastre va depinde foarte mult de modul în care îşi va reveni piaţa, care în acest moment se află la un nivel scăzut, în special după ce programele stimulente de prima de casare, în multe ţări, se vor încheia la sfârşitul acestui an“, informa, în urmă cu ceva vreme, Nadia Crişan, reprezentantă Ford. În acelaşi timp, Ford atrage atenţia asupra sectorului bancar, prin politica de împrumuturi: „Disponibilitatea unui credit de consum adecvat rămâne o preocupare în mai multe ţări“. Tot din domeniul auto, dar alte probleme. De data aceasta, omul de afaceri Mihai Dugăeşescu, deţinătorul firmelor din grupul Dumagas, afirmă că afacerile îi sunt afectate de sistemul de justiţie din România. „Problemele cele mai importante sunt legate de autorităţi şi de justiţie, pentru că am avut cazuri nenumărate de debitori ai noştri pe care încercăm să-i executăm, iar prin diverse tertipuri şi cu ajutorul judecătorilor reuşesc să scape şi să nu mai plătească. Aceste lucruri ne afectează afacerile, pentru că noi plătim taxe ridicate către statul român şi avem 1.000 de locuri de muncă în grupul nostru de firme, iar numărul de disponibilizări a fost nesemnificativ“, a precizat Dugăeşescu. Omul de afaceri citat are şi o propunere pentru autorităţi: „Moralitate la toate nivelurile. Autorităţile nu au înţeles să fie în folosul nostru. Nu este stimulată economia reală. Sprijinul pe care autorităţile îl dau economiei nu este cel necesar“.
„Agricultura nu depinde de vreme, ci de vremuri“
Un „jucător“ important pe piaţa cerealelor din Oltenia, Mihai Anghel, deţinătorul grupului de firme Cerealcom, susţine că problemele din agricultură doar au fost acutizate de criza actuală, ele existând de 20 de ani în România. „Problemele noastre sunt aceleaşi de 20 de ani: lipsa totală de interes a autorităţilor de a folosi potenţialul natural al României, care, dacă ar fi bine utilizat, am hrăni jumătate din Europa. Producem 10% din cât ar putea produce agricultura noastră şi o facem la limita de avarie. An de an mor agricultori şi sunt din ce în ce mai puţini cei care investesc în acest domeniu“. Mihai Anghel reclamă lipsa strategiilor la nivel înalt de stopare a declinului agriculturii, dar şi a măsurilor de redresare a ei, şi propune soluţii pentru remedierea situaţiei: „Soluţia cea mai bună este să vrei să schimbi ceva în acest domeniu. Este nevoie de voinţă la toate nivelurile de conducere a ţării şi de strategii de redresare pe mai mulţi ani. Agricultura nu depinde de vreme, ci de vremuri!“.
„Criza vine şi trece. (…) Investiţiile rămân“
Alt domeniu de activitate, alte probleme. Producătorul de bere Heineken face eforturi deosebite să diminueze costurile de fabricaţie, să-şi menţină cota de piaţă şi să creeze lichidităţi, în condiţiile unui volum al vânzărilor şi al pieţei în scădere. „Ştim că o criză va veni şi va trece. Pentru noi este important să continuăm să investim în mărcile noastre, pe termen lung. (…) În primele şase luni ale anului, ne-am îmbunătăţit abilitatea de a genera numerar. Revizuirea atentă a investiţiilor, programele de management al costurilor şi managementul capitalului de lucru au contribuit la îmbunătăţirea generării de numerar“, a declarat, pentru GdS, Jan Derck van Karnebeek, director general al Heineken România. „Suntem conştienţi cât de importante sunt menţinerea de lichidităţi şi reducerea costurilor şi luăm măsuri în acest sens. Obiectivul nostru este să fim eficienţi în procesul de fabricare a berii“, a spus şi Onno van Drempt, directorul fabricii Heineken din Craiova. Compania reduce costurile, astfel că, de luna viitoare, închide secţia producătoare de malţ din Craiova şi din alte două fabrici din ţară şi disponibilizează 61 de persoane. Managerii Heineken motivează că este mai ieftin să se aprovizioneze cu malţ de la furnizori decât să-l producă în fabricile proprii. Producătorul craiovean de prefabricate, Elpreco, îşi explică problemele care au condus la disponibilizarea a 200 de salariaţi luna aceasta. „Din nefericire, planurile noastre au fost amânate din cauza evoluţiei nefavorabile a pieţei materialelor de construcţii şi, implicit, a reducerii cererii de materiale de construcţii alături de blocajul financiar existent la nivel naţional, în termeni de creditare şi de capital de lucru“, a declarat recent Dan Căprioară, directorul companiei.
„Cine are bani să ţină de ei!“
Compania Succes Nic Com din judeţul Gorj, deţinută de omul de afaceri Nicu Sarcină, are aproximativ 6.000 de angajaţi (în panificaţie, construcţii, lanţuri de magazine). Secretul succesului pe perioada crizei pentru Nicu Sarcină este că îşi respectă partenerii de afaceri, după cum chiar el a declarat. Businessmanul are propuneri pentru ca şi alţi manageri să-şi menţină afacerile pe linia de plutire: să ţină de lichidităţi şi de angajaţii buni în această perioadă de criză. „O sugestie personală este aceea ca toţi agenţii economici care au bani să ţină de ei pentru capitalul de lucru. Chiar şi un cent are valoare acum. Când ai specialişti mai în vârstă, păstrează-i, dar bazează-te şi pe tineri, sunt printre ei care vor să se afirme, să muncească“, a spus Nicu Sarcină. Noua Agricultură este o firmă ce a găsit soluţia pe perioada crizei: comerţul cu „chinezisme“, în sensul de produse foarte ieftine. Deţinătorul firmei, Dumitru Huidu (fost senator), spune că s-a orientat către piaţa din China şi Dubai, unde marfa este foarte ieftină şi aşa a ajuns la 36 de magazine în Gorj: „În Dubai, vorbim brut, marfa este cu 300% mai ieftină decât în magazine, iar în China este cu 400%“.
Firma Artego din Târgu Jiu recunoaşte că i-au scăzut afacerile cu 30% anul acesta faţă de cel trecut, deşi compania este singura din ţară care produce benzi de cauciuc. Directorul general, Viorel David, spune că societatea are contracte încheiate inclusiv pentru export pe mai mulţi ani, însă, deocamdată, nu primeşte comenzi pentru a putea să dea de lucru muncitorilor. Comenzile au fost reduse foarte mult în prima parte a anului, din cauza crizei economice.
