Agricultorii pot duce grâul în silozuri autorizate şi primesc certificate de depozit. Le depun la bancă, de unde se împrumută şi pun gaj producţia agricolă. „Aşteptăm de zece ani povestea aceasta“, spun fermierii, în timp ce bancherii susţin că nu e exclus ca guvernul să impună şi uşoare scăderi ale dobânzilor pentru agricultori.
După programul „Prima casă“ a apărut şi „Prima recoltă“. Executivul a emis un act normativ care spune că agricultorii pot garanta creditele de la bănci chiar cu producţia agricolă obţinută. Fermierul va depozita recolta la silozuri autorizate, de unde va obţine un certificat de depozit. „Înarmat“ cu certificatul respectiv, agricultorul va merge la bancă, unde poate să contracteze un împrumut şi să depună garanţii doar cu acel document emis de depozitar. „Banca îşi ia măsuri de siguranţă şi va garanta doar 70-80% din credit cu aceste certificate de depozit. Producătorul agricol va trebui să plătească şi prestările de servicii către depozitar şi trebuie să ia în calcul şi aceste costuri“, a precizat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Dolj, Constantin Cucu. El a mai spus că sunt suficiente silozuri în Dolj care au capacitatea să depoziteze producţia de anul acesta şi nu numai.
Creditul fără garanţie e ca banca fără dobândă
De la teorie la practică este o cale foarte lungă, cred agricultorii doljeni. Mihai Anghel, un fermier care cultivă printre cele mai mari suprafeţe din ţară (25.000 de hectare în Dolj şi Olt), spune că agricultorii sperau de mult timp să primească anumite credite bancare pe bază de certificat de depozit. „Aşteptăm de zece ani măsura aceasta. Aşa este şi în SUA. Fermierul duce grâul în depozit şi banii la bancă. Prin această măsură, certificatul de depozit, care este un titlu de valoare, se depune la bancă, iar agricultorul primeşte creditul. Băncile ar trebui să dea drumul la bani către fermieri şi să finanţeze agricultura. Problema este că trebuie să apară şi norme metodologice care să precizeze depozitarii agreaţi, pentru că nu orice magazie poate să emită certificate de depozit“, a spus Anghel, care are şi depozite de cereale unde poate adăposti o cantitate de 350.000 de tone de grâu.
Necesitatea Fondului de Garantare
Un bancher craiovean spune că băncile nu vor acorda credite strict pe baza producţiei agricole obţinute, chiar dacă fermierii ar aduce drept gaj certificatele de depozit. Ci este nevoie de intervenţia Fondului de Garantare a Creditului Rural sau de alt fond de garantare creat special pentru astfel de acţiuni şi care să preia riscul băncilor. „Guvernul vrea să capitalizeze Fondul de Garantare cu zece milioane de euro, pentru această acţiune. Fondul ar garanta împrumutul în numele fermierilor (…). Ideea aceasta cu certificatele de depozit este excelentă pentru agricultori, pentru că li se creează un avantaj. Ei nu mai trebuie să aducă la bancă garanţii materiale sau alt fel de garanţii, ci este suficientă recolta, respectiv certificatul de depozit“, a spus directorul unei bănci craiovene dintre cele agreate de guvern să demareze creditarea pentru agricultori pe baza certificatelor. Bancherul respectiv consideră că este posibil ca guvernanţii să impună condiţii similare cu cele din programul „Prima casă“, în sensul ca băncile să fie obligate să diminueze dobânzile pentru agricultorii care iau credite şi garantează cu producţia agricolă.
Când se va aplica „Prima recoltă“
Dacă bancherii spun că măsura poate fi aplicată de anul acesta, fermierii sunt sceptici în această privinţă. „Până când vom vedea normele metodologice, până va apărea Fondul de Garantare, până se vor hotărî băncile vor mai trece câteva luni“, a afirmat Anghel, care are o propunere şi pentru un fond de garantare cu capital public-privat: „Ar trebui creat un fond la care să fie statul acţionar principal şi toţi jucătorii importanţi: comercianţi, depozitari, fermieri, care să vină cu capitaluri. Cu timpul, statul să se retragă din acest fond, care să rămână privat. Un fond de garantare este necesar pentru că, în cazul în care se întâmplă ceva cu depozitarul care a emis certificatul de depozit (cum ar fi un incendiu, Doamne fereşte!), ce face agricultorul care a rămas fără producţie?“. Pentru fermieri ar fi important să se aplice cât mai devreme, din cauză că începe sezonul pentru însămânţările de toamnă, iar cei care lucrează pământurile au nevoie de capital de lucru. Cum nu au unde să-şi vândă producţia, până preţurile se mai aşază, soluţia ar fi să ia credite bancare sau linii de credit. Pentru deblocarea financiară a fermierilor, anii anteriori a mai apărut o formă inedită de împrumut: creditul având drept garanţie subvenţia pe care fermierul urma să o primească de la stat şi UE.
Ministerul Agriculturii a verificat silozurile
Zilele trecute, un reprezentant al Ministerului Agriculturii s-a aflat în Dolj pentru a studia calitatea spaţiilor de depozitare destinate produselor agricole, a informat Constantin Cucu, directorul DADR Dolj. El susţine că există multe depozite bune care ar putea să primească mari cantităţi de cereale anul acesta şi care îndeplinesc anumite condiţii de păstrare.
