Prognozele publicate zilele trecute de Comisia Naţională de Prognoză arată că, în 2009, PIB-ul din regiunea Sud-Vest va scădea cu 4,1% faţă de anul precedent, iar în 2010 se va comprima cu 0,1% faţă de anul acesta. Abia din 2011 cifrele sunt pe plus. Oltenia stă bine la diferenţa între exporturi şi importuri, la construcţii şi la creşterile salariale.
Ne aşteaptă vremuri grele, dacă ne luăm după prognoza „de primăvară“ publicată recent de Comisia Naţională de Prognoză (CNP). Aceasta a stabilit care este proiecţia principalilor indicatori economico-sociali pe ansamblul economiei şi pe regiuni de dezvoltare. Produsul Intern Brut (PIB) pe total economie va scădea anul acesta cu 4% faţă de 2008. Dacă, pe ansamblu, economia ţării îşi va reveni în 2010, când PIB ar creşte cu 0,1% faţă de 2009, potrivit prognozelor CNP, economia Olteniei se va comprima şi anul viitor. Pe 2009, PIB-ul în sud-vestul ţării va scădea cu 4,1% faţă de 2008, iar în 2010, cu 0,1% faţă de anul acesta. PIB-ul Olteniei îşi revine (adică intră „pe plus“ în raport cu anul anterior) abia din 2011, când este estimată o creştere de 2,5% faţă de anul precedent. Pe 2009, toate regiunile geografice au scăderi ale PIB, care oscilează în jurul procentului de -4% faţă de anul precedent. Doar PIB-urile din Oltenia şi Muntenia sunt prognozate a fi negative în 2010. Restul regiunilor geografice încep să îşi revină de la anul, fiind prezentate în estimările CNP în creştere faţă de anul acesta. Industria oltenilor scade cel mai mult până la finalul anului, iar valoarea adăugată brută va fi redusă cu 9% faţă de 2008, sub media scăderii pe ţară, care este de 10%. Din păcate, scăderea industriei este prognozată şi pe anul viitor, cu 3% mai puţin faţă de anul acesta. Agricultura scade în 2009 cu 2,5% în Oltenia, dar începe să-şi revină de la anul, când este prognozată o creştere de 0,9% faţă de anul în curs. Vestea bună vine pentru sectorul construcţiilor din regiunea de sud-vest a ţării. Pe ansamblu, ea creşte cu 2,5%, iar la anul, construcţiile iau avans de 3,3%. În schimb, scad serviciile anul acesta (-2%) şi îşi revin uşor la anul (+0,8%).
Oltenii exportă mai mult decât importă
Dacă economia pe ansamblu va înregistra un deficit de 13,6 miliarde de euro, pentru că importurile sunt mai mari decât exporturile, în sud-vestul ţării lucrurile stau altfel. Exporturile firmelor din Oltenia vor fi mai mari decât importurile cu 900 de milioane de euro, iar în 2010 este prognozată o astfel de creştere cu 975 de milioane de euro. La capitolul „populaţie ocupată civilă la sfârşitul anului“, în Oltenia este prognozată o scădere cu 27.000 de persoane anul acesta faţă de 2008, ajungând la un total de 849.000. În 2010, numărul persoanelor civile ocupate va creşte nesemnificativ cu 1.000 pe toate cele cinci judeţe ale regiunii.
Salariile cresc, şomajul urcă
Chiar dacă PIB-ul Olteniei se reduce semnificativ, urmând trendul altor regiuni, salariile vor creşte şi anul acesta, şi în 2010. Câştigul salarial mediu net este estimat că va ajunge în sud-vestul ţării, de la 1.176 de lei anul trecut, la 1.326 de lei în 2009. Comisia Naţională de Prognoză anticipează că aceasta va fi cea mai mare creştere salarială pe ţară, dintre toate regiunile geografice Oltenia avansând cu 12,7% la capitolul creşteri salariale. Pentru comparaţie, Bucureştiul va avea o creştere la acest indicator de 5,5%, zona de nord-est – 5,1%, zona de vest, considerată cea mai bogată a ţării, figurează în prognoze cu o creştere de 4,2%, iar restul regiunilor oscilează în jurul a 4%. Ascensiunea câştigurilor salariale nu se opreşte nici anul viitor, când este prognozată o creştere a câştigului salarial mediu net, în Oltenia, de la 1.326 de lei, la 1.373 de lei. În acelaşi timp, numărul şomerilor înregistraţi la sfârşitul anului ar putea fi mai mic decât anul trecut. Totuşi, rata şomajului în regiune este prognozată să crească la 8,2%, faţă de 7% anul trecut.
Scade PIB-ul pe locuitor
Valoarea Produsului Intern Brut exprimat în preţuri curente creşte pe fiecare judeţ al Olteniei, dar scade valoarea pe fiecare locuitor. De exemplu, Doljul ar putea avea anul acesta un PIB de 14,1 miliarde de lei (cel mai mare dintre judeţele Olteniei), în creştere faţă de anul trecut, când era de 13,3 miliarde de lei. Pe 2010, Doljul ar putea avea un PIB şi mai mare: de 15 miliarde de lei. Gorjul va avea în 2009 un PIB de 8,8 miliarde de lei (8,5 miliarde de lei în 2008), în Mehedinţi PIB-ul va fi de 4,6 miliarde de lei (4,58 miliarde de lei în 2008), în Olt ar putea ajunge la 7,1 miliarde de lei (6,7 miliarde de lei în 2008), iar în Vâlcea va creşte la 9,4 miliarde de lei (de la 8,8 miliarde de lei în 2008). Cu toate acestea, PIB-ul pe locuitor exprimat în moneda europeană este estimat să scadă vertiginos anul acesta. Într-un judeţ mare precum Doljul, chiar dacă are un PIB destul de ridicat pe ansamblu, media pe locuitor nu este strălucită. Dacă PIB-ul pe locuitor era de 5.111 euro în 2008, anul acesta va scădea la 4.704 euro. În Gorj, produsul intern a fost anul trecut de 6.105 euro pe locuitor, dar va scădea la 5.490 de euro de persoană. Totuşi, este cel mai mare înregistrat pe regiune. Judeţul Mehedinţi are PIB-ul pe locuitor destul de modest: 3.728 de euro în 2009, în scădere serioasă faţă de anul trecut, când a fost de 4.217 euro de persoană, potrivit datelor publicate de CNP. În Olt se va înregistra cel mai scăzut PIB pe locuitor din regiune (3.547 de euro), faţă de anul trecut, când era de 3.883 de euro. Judeţul Vâlcea va avea 5.449 de euro pe locuitor drept Produs Intern Brut, în scădere faţă de anul trecut, când era 5.907 euro. Pe 2010, deşi PIB-ul pe regiune este tot negativ, exprimat pe fiecare locuitor, sunt aşteptate creşteri la fiecare judeţ dintre cele cinci.
Prognozele, utile economiei
Estimările CNP privind evoluţia economiei sunt utilizate atât de companiile private care îşi stabilesc planuri de afaceri în funcţie de prognozele oficiale, cât şi de instituţii abilitate ale statului care utilizează proiecţiile indicatorilor economici în diverse activităţi şi acţiuni publice. De exemplu, atunci când CNP prognozează cursul valutar pe anul viitor, bugetul de stat se construieşte ţinând cont de aceste cifre. Anul trecut, CNP a eşuat la acest capitol, stabilind un curs leu/euro de 3,6 lei pentru un euro, dar la final de an moneda europeană ajunsese deja la 4,3 euro, astfel că structura bugetului de stat a trebuit modificată pe ultima sută de metri.
