În ciuda greşelilor pe care le conţin, proiectele Codurilor Civil şi Penal sunt considerate adoptate de parlament, având în vedere că vineri a expirat termenul de trei zile în care putea fi depusă o moţiune de cenzură.
Deşi mai multe ONG-uri şi organizaţii de magistraţi s-au împotrivit adoptării lor mult prea grabnice, noile Coduri Civil şi Penal au fost adoptate de parlament, prin nedepunerea, până vineri, a nici unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului Boc. Înainte de asumarea răspunderii guvernului asupra celor două proiecte, liberalii anunţau depunerea unei moţiuni de cenzură, însă au renunţat la această procedură, neavând susţinerea UDMR.
Proiect cu modificări
Reamintim că guvernul şi-a asumat lunea trecută, în două şedinţe comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, răspunderea pentru proiectele de Cod Penal şi Cod Civil. Potrivit conducerii celor două Camere ale parlamentului, după asumarea răspunderii executivului, în cazul în care în termen de trei zile nu se depune o moţiune de cenzură, cele două proiecte de coduri se consideră adoptate, urmând parcursul clasic al unei legi. Prin urmare, cele două proiecte urmează să fie depuse la Secretariatul General al guvernului, iar în termen de două zile de la depunere vor fi trimise spre promulgare preşedintelui.
Cel puţin în privinţa Codului Penal, proiectul pe care guvernul şi-a asumat răspunderea diferă destul de mult de cel propus de Ministerul Justiţiei. S-a întâmplat asta pentru că parlamentul i-a făcut anumite corecţii, în comisii, înainte de a-l retrimite guvernului pentru a-şi asuma răspunderea pe el. În unele privinţe, corecţiile au urmat propunerile venite din partea ONG-urilor şi asociaţiilor de magistraţi. În multe situaţii însă a fost lăsată forma propusă de executiv, în ciuda protestelor vehemente ale societăţii civile.
Se legalizează cadourile
Unul dintre câştigurile noului Cod Penal, faţă de propunerea iniţială a Ministerului Justiţiei, vizează pedepsele infracţiunilor de corupţie. Iniţial, se dorise micşorarea lor, având drept consecinţă imediată scăderea termenelor de prescripţie. În cazul pedepselor de până la cinci ani de închisoare, cum ar fi fost cele pentru fapte de corupţie, în proiectul Codului Penal, termenul de prescripţie era de maximum şapte ani şi jumătate de la data comiterii faptei.
În Codul Penal pe care şi-a asumat răspunderea guvernul, săvârşirea infracţiunilor de luare de mită (art. 289), dare de mită (art. 290), trafic de influenţă (art. 291) şi cumpărarea de influenţă (art. 292) este pedepsită cu până la şapte ani de închisoare. În aceste condiţii, termenul de prescripţie este de 12 ani, corupţii având astfel puţine şanse să tragă de procese în instanţă ca să scape de pedeapsă.
Nu poate fi însă trecută cu vederea o omisiune gravă: dispare infracţiunea de „primire de foloase necuvenite“, legalizân-du-se astfel cadourile către medici şi toate categoriile de funcţionari. Va putea fi legalizată aşa-numita „şpagă ulterioară“, cea clasică în cazul medicilor, care s-au apărat întotdeauna: „Nu am primit mită, ci un cadou oferit drept mulţumire pentru ceea ce am făcut“.
„Că furi un leu sau un milion de euro, pedeap-sa poate fi la fel“
Noul Cod Penal va putea avea şi alte consecinţe dezastruoase în momentul intrării în vigoare. Asupra uneia atrăgeau atenţia procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) încă de acum câteva luni, printr-o adresă transmisă Ministerului Justiţiei. „După noul Cod Penal nu va mai conta cuantumul pagubei. Că furi un leu sau un milion de euro, pedeapsa poate fi la fel“, a menţionat pentru Gazeta de Sud procurorul Horaţiu Baias, din cadrul Secţiei a II-a a DNA, însă nici parlamentul şi nici guvernul n-au operat o modificare în acest sens.
Cel mai bun exemplu al unei asemenea prevederi în noul Cod Penal se regăseşte la infracţiunea de înşelăciune. În actuala reglementare, în cazul înşelăciunilor cu consecinţe deosebit de grave, pedeapsa merge până la 20 de ani de închisoare. În momentul în care va intra în vigoare noul Cod Penal, sancţiunea – indiferent de cuantumul prejudiciului – va fi de maximum… trei ani de închisoare, respectiv cinci ani dacă fapta e săvârşită prin mijloace frauduloase ori prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase.
Vinovaţi fără pedeapsă
Legea penală care va ajunge în această săptămână spre promulgare la Palatul Cotroceni îi face pe judecători mai puternici decât în prezent. Ei vor putea să-i scutească de pedeapsă chiar şi pe infractorii declaraţi vinovaţi, înlocuindu-le sancţiunea cu un simplu… avertisment verbal. „Judecătorul poate oricând să decidă că un infractor e vinovat, apoi să renunţe la aplicarea pedepsei fără nici o oprelişte“, a explicat Laura Ştefan, coordonator anticorupţie în cadrul Societăţii Academice Române (SAR). „E foarte probabil ca această prevedere să fie aplicată la infracţionalitatea economico-financiară“, şi-a exprimat teama încă de acum câteva luni procurorul-şef al DNA, Daniel Morar.
Altă prevedere periculoasă a fost păstrată de guvern şi parlament în noul Cod Penal, în ciuda numeroaselor critici. Este vorba despre menţionarea în rândul cauzelor de neimputabilitate a „necunoaşterii legii penale“, ca formă a erorii, reglementată la art. 30. Potrivit acestui text de lege, „nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în nici un fel evitată“. Practic, orice om poate susţine în faţa judecătorului că nu ştia că fapta pe care a săvârşit-o constituie infracţiune, putând astfel scăpa de sancţiune.
Sancţiuni mai mici pentru „gulerele albe“
Din rândul circumstanţelor atenuante a fost exclusă în noul Cod Penal „atitudinea sinceră“, astfel că infractorii nu mai au nici un motiv să fie sinceri şi să-şi recunoască fapta, nemaifiind răsplătiţi cu pedepse mai mici pentru o asemenea conduită. Pe de altă parte, din rândul circumstanţelor agravante va fi înlăturată „săvârşirea faptei în loc public“, fiind astfel eliminată principala cale urmată de judecători pentru acordarea unor sancţiuni mai aspre în cazul multor infracţiuni săvârşite cu violenţă sau contra patrimoniului.
Nu în ultimul rând, s-a prevăzut şi o cale de scăpare pentru „gulerele albe“, infractorii cu studii. Judecătorii vor fi obligaţi să stabilească astfel cuantumul pedepsei şi în funcţie de „nivelul de educaţie“, dând sancţiuni mai mici celor cu studii înalte. Pedepse mai mici vor fi nevoiţi să dea şi persoanelor cu „situaţie familială dificilă“, reglementare care va da un nou avânt celor care fură şi au mulţi copii, aceştia putând scăpa ieftin, chiar fără puşcărie, indiferent câte furturi vor săvârşi.
Intrare în vigoare
Noul Cod Penal va intra în vigoare probabil peste câţiva ani. Data efectivă de intrare în vigoare va fi stabilită într-o lege pentru punerea în aplicare a Codului, care ar trebui adoptată în termen de 12 luni de la publicarea acestuia în Monitorul Oficial. În momentul publicării noului Cod Penal va fi însă abrogat cel adoptat în 2004, dar neaplicat niciodată, întrucât intrarea sa în vigoare a fost amânată de mai multe ori.
