Deşi poate părea paradoxal, construirea podului Vidin – Calafat nu va aduce beneficii mari oraşului de la malul Dunării. Şi asta din cauză că infrastructura rutieră şi feroviară de pe ţărmul românesc are punct terminus undeva în afara localităţii. Aceasta este părerea primarului Mircea Guţă, un edil-şef care încearcă să găsească soluţii pentru a-i face pe turişti să se întoarcă în Calafat, o dată intraţi în ţară.
Podul Vidin – Calafat se anunţa mană cerească pentru oraş. Autorităţi locale şi locuitori deopotrivă visau cum oamenii de afaceri îşi vor deşerta banii în investiţii care vor crea locuri de muncă într-un oraş a cărui industrie a murit de mult. Între vise şi realitatea care se conturează este distanţă mare. Entuziasmul de început se stinge treptat, lăsând locul unei dezamăgiri, îndulcită oarecum de banii care vor veni din exproprieri. „Podul ocoleşte Calafatul. Infrastructura care se va construi va ieşi undeva în şoseaua principală, în zona Başcov, iar turiştii nu se vor mai întoarce în oraş, gândindu-se că mai au doar o oră de mers până ajung la Craiova. Aceşti oameni trebuie atraşi cumva să vină să viziteze Calafatul“, a spus primarul Guţă. Singurii care ar putea profita de traseul şoselei şi al căii ferate care face legătura cu podul sunt proprietarii de terenuri aflate în vecinătatea infrastructurii, cu condiţia ca pământurile să nu fie expropriate. Chiar şi aşa, proiectul după care se va face construcţia prevede parapeţi de protecţie care vor face imposibilă orice construcţie pe margini. „Va fi ca la autostrăzi. Nu vei putea opri, ci mergi drept, mai ales că lungimea şoselei este relativ mică“, a precizat Guţă.
Drum pe hârtie
Proiectul de infrastructură rutieră şi feroviară porneşte de la piciorul podului, se îndreaptă perpendicular către DN 56 Craiova – Calafat, pe care îl supratraversează, apoi se ramifică. Şoseaua o coteşte la stânga şi se intersectează cu drumul principal în zona Başcov, la intrarea în Calafat, pe când calea ferată o ia pe câmp şi se uneşte cu linia existentă. De menţionat că, la ieşirea din Calafat, unde în prezent este o intersecţie, se va construi una dintre cele patru pasarele din proiect. Aceasta va merge paralel cu DN 56, apoi tot în zona Başcov va coborî la nivelul solului, unde se va întâlni cu cea de-a doua pasarelă din zona drumului Craiova – Calafat. Locul unde se va construi infrastructura este acum câmp deschis, plin cu bălării, pomi sau culturi de tot soiul.
Avere din expropriere
Cei care vor fi expropriaţi aşteaptă banii de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. „Evaluările au fost făcute, acum au început să vină informările de la Companie prin care oamenii sunt chemaţi la primărie cu documentele în original pentru a fi verificate. Şi eu am de primit bani pentru expropriere“, a declarat Octavian Ciobanu, persoană fizică autorizată, angajată să facă lucrările de cadastrare a terenurilor. Campionul exproprierilor este de departe Constantin Chiriţescu. Acesta a fost anunţat de CNADNR că va primi aproximativ 330.000 de euro pentru cei 32.000 de metri pătraţi pe care îi va prelua statul. Deşi apreciază suma de bani care îi va intra în cont, Chiriţescu strâmbă din nas, spunând că avea alte planuri cu terenul. „L-am primit moştenire. CNADNR mi-a oferit zece euro pe metrul pătrat, dar cred că un preţ corect ar fi fost 15 euro. Aş fi vrut să construiesc ceva acolo, aş fi preferat să exproprieze o suprafaţă mai mică. Pe terenul care îmi rămâne aş vrea să construiesc, eventual, un hotel, cu banii primiţi, sau o casă, dar am nevoie de acces la drum. Eu cred că acest pod nu va aduce nimic bun pentru Calafat“, a declarat Chiriţescu. Cu toate că statul le bagă bani în buzunar, proprietarii de terenuri nu se înghesuie la primărie cu documentele solicitate. „Unii sunt bătrâni, alţii sunt moştenitori, vin mai greu. Acum strângem cererile de la ei. Doar ce am început“, a spus un funcţionar al primăriei, locul unde se depun hârtiile. Cel mai nemulţumit de suma pe care o va primi este un cetăţean libanez, care a cumpărat mai multe hectare în urmă cu aproximativ cinci ani. Din câte vorbeşte gura târgului, acesta este hotărât să dea în judecată CNADNR. Câţi nemulţumiţi vor apărea pe parcurs, rămâne de văzut. Reprezentanţii societăţii care a făcut evaluările terenurilor spun că au respectat legea. „Evaluarea s-a făcut conform standardelor şi legilor în vigoare. Cu siguranţă, am ţinut cont şi de preţul pieţei“, a declarat Ioana Osiac, administratorul firmei Exval Cont din Craiova.
Coadă la angajare
În timp ce statul dă cu bani în proprietarii de terenuri, firma AZVI, câştigătoarea licitaţiei de realizare a infrastructurii, caută de zor mână de lucru. „În trei zile au venit 500 de persoane la interviuri. Spaniolii vor să angajeze, dar mult mai puţin decât sunt cereri. Din câte am înţeles, ar dori să subcontracteze lucrarea unei firme din Bucureşti, Apolodor, cu care sunt deja în negocieri. AZVI ar putea să demareze lucrul pe porţiunea de teren pusă la dispoziţie de consiliul local, dar nu au primit încă ordinul de începere“, a spus primarul Guţă. Pe lângă problemele cu exproprierea, constructorul va trebui să rezolve şi problema crucilor amplasate pe traseul drumului. „Cinci cruci vor fi mutate. Societatea spaniolă a solicitat familiilor să le ia acum şi să le reamplaseze după terminarea lucrărilor“, a explicat Guţă.
„Podul ocoleşte Calafatul. Infrastructura care se va construi va ieşi undeva în şoseaua principală, în zona Başcov, iar turiştii nu se vor mai întoarce în oraş, gândindu-se că mai au doar o oră de mers până ajung la Craiova. Aceşti oameni trebuie atraşi cumva să vină să viziteze Calafatul“.
Mircea Guţă, primarul din Calafat
