Multe dintre măsurile fiscale date de actualul executiv nu ajută cu nimic mediul de afaceri pentru a ieşi din criza financiară. IMM-urile suportă greul economiei şi acuză statul că face astfel încât micile companii să se afunde şi mai adânc în propria criză. Singura „bilă albă“ pentru guvern este programul „Prima casă“ pentru tineri, dar depinde cum va fi aplicat.
La aproape o jumătate de an de la instalarea actualului guvern, mediul de afaceri este sprijinit foarte puţin. Măsurile fiscale care au fost adoptate nu rezolvă nici pe departe problemele firmelor din economia românească. Şefii patronatelor spun chiar că firmele mici şi mijlocii nu au fost ajutate să poată să iasă din criză, ci au primit doar promisiuni fiscale. Analiştii sunt de părere că România are o criză internă şi că s-a înţeles prea târziu cât de mari sunt cheltuielile bugetare. „În ţara noastră, criza s-a dovedit în primul rând că este una internă, cauzele nu coincid perfect cu cele din SUA şi UE. Ea a fost declanşată doar de criza financiară internaţională“, a precizat Radu Buziernescu, reprezentant al companiei de consultanţă Professional Consulting. El a arătat că executivul a încercat reducerea cheltuielilor administrative. „Atât guvernul Tăriceanu, cât şi guvernul Boc s-au confruntat cu diminuarea veniturilor bugetare. În orice criză, colectarea la bugetul statului este mai redusă din cauza lipsei de lichidităţi. Deşi prea târziu s-a înţeles faptul că banii cei mai ieftini sunt cei pe care-i ai deja, oricât ar fi de puţini, şi s-a încercat printr-un pachet de măsuri reducerea cheltuielilor bugetare administrative“, a menţionat Radu Buziernescu. Rămâne de văzut dacă guvernul va reuşi reducerea cheltuielilor bugetare şi la nivel de salarii de lux şi sporuri nepotrivite.
Care sunt măsurile fiscale
Reprezentanţii Professional Consulting au enumerat, pentru GdS, majoritatea măsurilor fiscale adoptate de guvern. Există măsuri anticriză adoptate de guvernul Tăriceanu. S-a majorat limita deductibilităţii la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor efectuate în numele unui angajat la schemele de pensii facultative într-un an fiscal de la 200 de euro la 400 de euro. A crescut nivelul de deductibilitate la calculul impozitului pe profit a cheltuielilor cu primele de asigurare voluntară de sănătate într-un an fiscal de la 200 de euro la 250 de euro, pentru fiecare participant. S-a suspendat, pentru anul 2009, reportarea pierderii anuale rezultate din tranzacţionarea titlurilor de valoare (altele decât cele rezultate din tranzacţiile cu părţi sociale şi valori mobiliare, în cazul societăţilor închise). Începând cu pierderea anuală aferentă anului 2010, aceasta se reportează în anul următor. Pentru anul 2009, câştigurile realizate de persoanele fizice din transferul titlurilor de valoare, altele decât părţile sociale şi valori mobiliare în cazul societăţilor închise, sunt venituri neimpozabile. Dobânzile pentru depozitele la termen şi/sau instrumentele de economisire realizate începând cu 1 ianuarie 2009 inclusiv sunt venituri neimpozabile. Introducerea unei cote de TVA de 5% pentru livrarea locuinţelor, în anumite condiţii. De anul acesta, pierderea fiscală se recuperează din profiturile obţinute pe şapte ani consecutivi. S-a scos şi impozitul pe dividendele reinvestite (dar normele de aplicare nu au apărut nici până acum).
Impozitul forfetar, marea dispută
Noul guvern, instalat de aproape şase luni, nu a făcut mare lucru pentru mediul de afaceri, spune vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinzătorilor Particulari Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Valentin Cristea. Reprezentanţii firmei de consultanţă Professional Consulting spun că măsurile anticriză propuse de guvernul Boc se bazează în principal pe: creşterea contribuţiilor sociale cu 3,8%; devansarea programului de creştere a accizelor la tutun şi alcool; majorarea taxelor pe jocurile de noroc; scutirea angajatorilor timp de trei luni de plata contribuţiilor pentru indemnizaţiile de „şomaj tehnic“ (textul este neclar şi generează dificultăţi în aplicare); extinderea programului de reînnoire a parcului de autoturisme; capitalizarea CEC Bank şi Eximbank; introducerea OUG nr. 34/2009 referitoare, printre altele, şi la impozitul minim sau forfetar, impozit destul de controversat în mediul de afaceri. Programul „Prima casă“, care presupune garantarea creditului bancar de către stat, este considerat cel mai bun pentru populaţie, dar şi pentru bănci şi companiile imobiliare.
Impactul asupra IMM-urilor este aproape nul
Companiile susţin că dintre măsurile fiscale adoptate nici una nu este destinată deblocării economiei, ci doar ameliorării acesteia. „Impozitul minim (forfetar) este în avantajul firmelor mari. Dar IMM-urile sunt şi mai mult băgate în criză. Firmele cu cifră de afaceri zero plătesc degeaba 2.000 de lei pe an. La fel şi IMM-urile, care au cifre de afaceri de până la 200.000 de lei pe an, sunt discriminate de impozitul forfetar faţă de firmele mari“, susţine Valentin Cristea. Vicepreşedintele CNIPMMR spune că „guvernul nu a adoptat nici una dintre propunerile fiscale mai importante ale patronatului. La negocierile recente de la Ministerul Finanţelor ne-au spus clar că nu ne acceptă propunerile, deşi iniţial au promis că le iau în considerare. Au fost numai promisiuni, care până acum nu s-au concretizat, timp în care IMM-urile rămân blocate de criză“. Ajutorul de minimis, majorat recent de guvern, reprezintă ajutoare nerambursabile acordate IMM-urilor, dar condiţiile ce trebuie îndeplinite sunt greu de realizat.
Măsuri pe care guvernul nu le-a adoptat
Scutirea de impozit a profitului reinvestit a fost o cerinţă importantă a mediului de afaceri, dar refuzată de finanţiştii din guvern. CNIPMMR solicitase ca firmele bun-platnice în trecut să primească o perioadă de graţie de şase luni în care să nu-şi achite impozitele (sau măcar TVA) pentru a ieşi din impas. Nici aceasta nu a fost luată în calcul. Nici măsurile deja adoptate nu au produs efectele dorite. „Degeaba au anunţat capitalizarea CEC şi Eximbank dacă nu le dau efectiv bani şi nu reduc dobânzile covârşitor. Prin prisma concurenţei, şi celelalte bănci comerciale şi-ar reduce dobânzile la credite şi s-ar relua creditarea şi ar fi deblocate firmele“, a precizat Valentin Cristea. Altă propunere a fost ca TVA să fie deductibilă în momentul încasării facturii.
„Guvernul nu a adoptat nici una dintre propunerile fiscale mai importante ale patronatului. La negocierile recente de la Ministerul Finanţelor ne-au spus clar că nu ne acceptă propunerile, deşi iniţial au promis că le iau în considerare. Au fost numai promisiuni, care până acum nu s-au concretizat, timp în care IMM-urile rămân blocate de criză“.
Valentin Cristea, vicepreşedintele CNIPMMR
